Biserica Evanghelică (Lutherană)

0
Publicat:
Ultima actualizare:

care a generat protestantismul. În Transilvania, reforma lutherană s-a răspândit în primul rând prin intermediul populaţiei săseşti începând cu mijlocul secolului al XVI-lea. O figură

care a generat protestantismul. În Transilvania, reforma lutherană s-a răspândit în primul rând prin intermediul populaţiei săseşti începând cu mijlocul secolului al XVI-lea. O figură importantă a fost Johannes Honterus (1498-1549), din Braşov, care a organizat noua confesiune. În anul 1572, la Mediaş s-a decis preluarea "Confesiunii Augustane" - care este cel mai însemnat document doctrinar al lutheranismului, doctrină stabilită în anul 1530 la Augsburg (de unde vine şi denumirea).

Exodul saşilor ardeleni a atras un fenomen destul de greu de gestionat: cel al patrimoniului bisericesc rămas adesea fără stăpân. Rezolvarea acestei probleme s-a făcut pe mai multe căi: (1) anumite biserici au devenit patrimoniu UNESCO, fiind transformate în muzeu (precum biserica din Prejmer); (2) alte biserici au fost concesionate altor confesiuni creştine (ortodocşi, greco-catolici şi chiar neo-protestanţi); (3) unele au fost abandonate, pur şi simplu, acolo unde nu a existat o valoare culturală deosebită. Totodată, toate obiectele de cult au fost redistribuite altor biserici lutherane prin bunăvoinţa parohiilor care funcţionează.

"Saşii de vară"
La Biserica Evanghelică C.A. Lutherană din Bucureşti slujeşte, astăzi, părintele Daniel Zikeli, în vârstă de 33 de ani, care este sas din Sighişoara. Vorbim cu acesta despre cei aproximativ 15.000 de lutherani saşi, majoritatea existenţi în Transilvania. Doar 1.200 sunt înregistraţi în Bucureşti. La ceea ce bucureştenii numesc "biserica lutherană", inaugurată în 1778, se slujeşte în limba germană literară. Acelaşi lucru se-ntâmplă şi în Ardeal, rareori se ţine doar predica în dialectul saşilor transilvăneni. Federaţia Lutherană Mondială numără peste 540 milioane de credincioşi. Vom găsi lutherani în Europa Occidentală în toate statele nordice, în unele chiar ca religie de stat. În Germania, 60% din populaţie se declară lutherani, aproximativ acelaşi procent este şi în Elveţia. De asemenea, graţie misiunilor trimise în Asia, în China există deja o comunitate lutherană oficială de 6 milioane de credincioşi. În România, lutheranismul de orientare germană a suferit o dramatică scădere după 1989. Dacă în ianuarie 1990 existau 120.000 de saşi, în foarte scurt timp a avut loc un adevărat exod. În noiembrie erau deja 70.000, pentru ca astăzi să fi rămas doar 15.000. Desigur, înainte de cel de-al doilea război mondial numărul era şi mai mare, anume de 300.000. Fiind vorba totuşi de a treia confesiune creştină, ca număr din lume, gazda noastră ne mărturiseşte speranţa ca măcar odată cu intrarea României în UE să se vorbească şi de Paştele protestant, nu numai de cel ortodox şi de cel catolic. Pr. Daniel Zikeli îşi aminteşte că, în primii ani ai deceniului '90, mergea aproape zilnic la gară ca să-şi conducă colegii şi prietenii care părăseau România. Astăzi, fenomenul cunoaşte consecinţe stranii: vara, foarte mulţi dintre cei plecaţi în Germania se întorc pe locurile natale transilvănene ca să-şi petreacă măcar câteva zile de concediu. Este un val destul de mare de oameni care sunt numiţi de români "saşii de vară"...Lutheranii germani au un Institut superior propriu la Sibiu. Tot acolo este şi sediul episcopiei conduse actualmente de Dr. Christoph Klein. Nota bene: Excelenţa Sa Episcopul Christoph Klein este totodată şi vicepreşedintele Federaţiei Lutherane Mondiale.

"Toate comunităţile îşi cunosc nevoiaşii"
De ce nu a plecat şi el, regretă acum că nu a făcut acest pas - îl întrebăm pe Pr. Zikeli? Nu a plecat fiindcă tatăl său a spus: "Locul nostru este aici". Dacă la început era îndoit, astăzi, după ce a terminat şi doctoratul (în Elveţia) acumulând în total nouă ani de studii teologice, după ce a ajuns preot la această biserică, Pr. Daniel Zikeli consideră că şi-a găsit utilitatea. Un fapt care a adus admiraţia multora este proverbialul pragmatism protestant, care în cazul german primeşte un plus de valoare. "Toate comunităţile îşi cunosc nevoiaşii", ne-a spus Pr. Daniel Zikeli, astfel încât sunt făcute eforturi zilnice pentru a-i ajuta. Concret, în Bucureşti, persoanele în vârstă şi cele nevoiaşe au parte de ajutor permanent prin intermediul centrului de asistenţă socială şi medicală. Această lucrare numită "Diaconia" funcţionează în Bucureşti cu ajutorul comunităţii şi al Landului Wurttemberg din Germania. De remarcat, servicii sunt deschise, în spirit creştin, şi către alte confesiuni. Spre deosebire de protestanţii reformaţi, lutheranii îşi fac semnul crucii precum catolicii. Îl întrebăm pe preot dacă reprezentarea vizuală a lui Iisus pe cruce din dreptul altarului este numită icoană. "Este o reprezentare cu caracter pedagogic, şi nu sacral; noi facem distincţie între a cinsti şi a te închina", ne răspunde. În Transilvania există câteva sute de biserici cu ceas. În viziunea protestantă, ceasul aminteşte omului că este trecător. Dar îi aduce aminte să se mai şi roage: în ora care tocmai s-a scurs, te-ai gândit vreodată la Dumnezeu?

Martin Luther (1483-1546) a fost călugăr catolic. Fiind totodată şi profesor la Universitatea din Wittenberg, acesta a fost influenţat de ideile umaniştilor Renaşterii, fapt pentru care a venit cu noi precizări la învăţătura creştină clasică. Conform lui Luther, omul poate obţine mântuirea numai prin credinţă, restul - instituţia bisericii, clerul, sfinţii - nu ar avea nici o contribuţie. Luther a mai criticat totodată şi adevăratul comerţ care se desfăşura în vremea sa cu aşa-numitele indulgenţe (formulă prin care oamenii plăteau bisericii pentru iertarea păcatelor). În anul 1517, Martin Luther a afişat pe uşa bisericii din Wittenberg un număr de 95 de teze prin care condamna ceea ce el considera drept abuzuri ale Bisericii Catolice. Ideile sale au fost preluate şi răspândite pentru început de câţiva principi germani în efortul lor de a ieşi de sub tutela Vaticanului. Un moment important a fost acela al dietei de la Speyer din 1526 când s-a decis că fiecare principe este liber să decidă asupra religiei supuşilor săi. Acest "protest" al principilor participanţi la dietă a atras ulterior şi denumirea de "protestantism" pentru toate confesiunile rezultate.

Singura comunitate lutherană de limbă română din lume
Maghiarii din România de confesiune lutherană au episcopia la Cluj-Napoca. Numărul acestora este de aproximativ 15.000. În Ungaria, numărul lutheranilor este de 300.000. În Bucureşti există o comunitate mică, de aproximativ 350 de maghiari, dar, foarte interesant, şi câţiva români (aproximativ 70). Este singura comunitate lutherană de limbă română din lume. Iată motivele pentru care preotul Illyeş Marton este obligat să facă două servicii religioase: unul în limba maghiară şi altul în limba română. Istoria comunităţii române de limbă lutherană este puţin cunoscută. În perioada interbelică, în Bucureşti a venit o misiune norvegiană "pentru evanghelizarea evreilor" - ne spune Pr. Marton. Misiunea a reuşit: a fost un număr de evrei care au trecut la lutheranism, dar şi de români (în total vreo 4.000). Deoarece evreii au plecat din România în mare măsură, au rămas cei 70 de români care se adună astăzi la biserica lutherană de pe strada Badea Cârţan.

Sănătate

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite