VIDEO Ministrul Justiţiei, Raluca Prună: Performanţa DNA sub conducerea Codruţei Kovesi o îndreptăţea să fie reînvestită în acest mandat

Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a fost marţi la Adevărul Live, unde a discutat despre propunerile făcute pentru şefia Parchetului General şi şefia Direcţiei Naţionale Anticorupţie, unde a ales-o pe Laura Codruţa Kovesi pentru un nou mandat în fruntea DNA.

Despre nominalizările la parchete

Raluca Prună: „Decizia pe care am luat-o trebuie să înceapă prin a spune că la DNA nu a fost o decizia grea. Aşa cum aţi spus, legea prevede posibilitatea ca cinceva, un şef de parchet, să aibă un mandta de 3 ani cu posibiliatea reînvestirii. Eu am citit legea, am văzut că există precedente în România şi sunt mirată să văd că persoane informate reacţionează ca şi când niciodată nu s-ar fi făcut uz de această prevedere din lege. Şi eu cred că este o măsură bună această prevedere pentru că atunci când cineva performează, şi nu mă refer acum numai la parchete, ci la orice instituţie, performezi în mandatul de manager pe care îl ai şi este normal ca această performanţă să fie recunoscută. Şi este normal să avem poosibiiatea astea de reinvestire într-un nou mandat“.

Raluca Prună: „Am fost mirată şi de faptul că s-a folosit termenul de „transparenţă”. Cred că ar fi fost neonest din partea mea să deschid o procedură de dragul procedurii şi să invit lumea să se înscrie, cand de fapt toată lumea ştie că performanţa DNA sub conducerea doamnei procuror-şef Kovesi o îndreptăţea să fie reînvestită în acest mandat. Deci, cred că deschiderea unei asmenea proceduri ar fi fost un lucru nedrept pentru acele persoane care s-ar fi înscris. Insist asupra acestui lucru în spaţiul public, chiar formatori de opinii au spus că „da, este adevărat că doamna Kovesi este cea mai bună, am citit bilanţul, dar totuşi, ar fi fost bine, măcar de dragul procedurii”, s-a invocat democraţia, s-au invocat mai multe lucruri care îndemnau să părem democraţi, să ne facem că ne jucăm de-a procedura. Decizia mea este clară. Eu îmi asum deciziile luate. Această numire nu este deloc contestabilă, e o decizie şi legală şi foarte morală. Doamna procuror Kovesi a performat excepţional, nu numai eu o spun, o spun rapoartele DNA, rapoartele MCV, o spun intelocutori români şi străini, o spun cauzele pe care vedem că DNA le trimite în instanţă. Aici nu am avut de reflectat foarte mult, am avurt numai de aşteptat bilanţul DNA pe anul 2015. Deci, am aşteptat acel moment pentru a putea face reînvesirea şi acum sper că lăcrurile sunt clare pentru toată lumea“.

Raluca Prună: „Evident că am avut o discuţie înainte cu d-na Laura Codruţa Kovesi, pentru că nu poţi să faci o propunere, să propui pe cineva, fără să întrebi dacă persoana acceptă. Şi îndrăznesc să spun, aşa, din afară, că eu nu sunt procuror, nu sunt magistrat, acesta este un post de foarte mare uzură. Aşa că dincolo de orice, evident că am avut o discuţie cu doamna procuror-şef Kovesi şi i-am spus că intenţia mea este să o propun pentru un nou mandat, că vreau să o reînvestesc şi am întrebat-o dacă este de acord. Ea a acceptat şi sunt foarte mulţumită că a făcut acest lucru“.

Raluca Prună: „Cu preşedintele României nu am avut o discuţie, ci mai multe, şi am vorbit nu despre persoane, ci despre principii. Era firesc ca preşedintele să mă întrebe cum văd eu această procedură în condiţiile în care toţi ochii publici sunt aţintiţi pe propunerile de la vârful parchetelor“.

Raluca Prună: „Deci, am discutat de câteva ori despre principiile pe care eu înţeleg să-mi construiesc această procedură, nu am avut inventat nimic, am pus numai împreună bune practici pe care şi predecesori de-ai mei le-au făcut. Am avut evident şi un acord de la preşedinte cu privire la procedura. Am avut un criteriu, şi anume că principiul de integritate este unul eliminatoriu, nu scrie nicăieri în lege aşa ceva, dar este o condiţie esenţăială. Deci am căzut de acord şi asupra acestui tip de acţiuni“.

Raluca Prună: „La Bruxelles, doamna Kovesi este văzuta excelent. Ştiu că acum câţiva ani a fost desemnată personalitatea europeană a anului, anul aceasta a fost desemnată iarăşi personalitatea anului de către Readers Digest, este mai degrabă evdent pentru cei care nu sunt din România că doamna Kovesi este o persoanalitate. Pentru că ştiţi foarte bine, nimeni nu este profet în ţara lui“.

Raluca Prună: „Toţi interlocutorii mei, chiar înainte de a prelua mandatul, ştiind că sunt româncă, m-au abordat pentru a discuta despre cum este corupţia în România  şi profit să spun că România este un exemplu de bună practică acum, cel puţin în regiune. Sigur că înainte de a prelua mandatul, când nici nu mă gândeam că o să ajung aici, interlocutorii mei vedeau în Codruţa Kovesi o personalitate“.

Raluca Prună: „ Doamna procuror Kovesi are un plan managerial foarte bun, a făcut ceea ce a promis atunci când a preluat primul mandat şi ceea ce a livrat. Este mai mult decât a promis“.

Raluca Prună: „Nicăieri nu poţi să mulţumeşti pe toată lumea şi cred că dacă ar exista unanimitate cu privire la ce face o persoană sau alta abia atunci lucrurile ar fi dubioase.  Unanimitatea nu este bună şi primesc cu plăcere toate criticile constructive din care am de învăţat ceva. Am spus că sunt fericită pentru că a existat unanimitate şi faptul că a existat unanimitate pentru mine nu a fost o surpriză. De altfel, mi s-a părut că modul în care a înţeles să voteze secţia de procurori, în unanimitate, răspunde unor critici concret nefondate, izolate, din societate, şi chiar din zona formatorilor de opinii. Eu cred că votul de la CSM a confirmat în fond că eu nu m-am înşelat“.

Despre numirea procurorului general

Raluca Prună: „Îmi pare rău că sunt acuzată de lipsă de transparenţă pentru că eu sunt fondatoarea Asociaţiei române pentru transparenţă. însă există şi limite ale transparenţei, dar acum nu o să dezvălui din culisele interviului. Atunci când mi-am anunţat propunerea, că mulţumesc tuturor celor care s-au înscris în aceatsă procedură, am avut un dialog, am insistat pe termenul acesta pentru că, în fond, la acest nivel nu dăm concursuri. Legea a vrut să distingă şi să organizeze concursuri, organizează. Deci, pentru funcţii în parchet, cum ar fi funcţia de procuror general la nivelul de instanţă, altele decât cel de pe lângă Înalta curte, legea vorbeşte de concursuri. Aici nu suntem în această situaţie, deci am avut un dialog. Aici decizia mea a fost mai greu de luat, a trebuit să cântăresc multe lucruri, cariera profesională a fiecăruia dintre candidaţi, viziunea managerială, integritatea candidaţilor şi autoritatea pe care un procuror general cred eu că trebuie să o aibă“.

Raluca Prună: „L-am propus pe domnul procuror Augustin Lazăr în considerarea a ceea ce este domnia sa. Este un procuror de carieră, cu o activitate neîntreruptă în parchet şi instist asupra acestui lucru, deci de când a început şi până astăzi nu a făcut altceva decât să muncească în ministerul public. Nu a ars nicio etapă în cariera sa profesională şi am mai spus faptul că a avea 34 de ani vechime este cu 5 ani mai mult decât îi dă voie legea pentru a ieşi la pensie. Legea prevede ca magistraţii să iasă la pensie după 25 de ani,  însă domnul procuror Lazăr a înţeles să nu iasă la pensie, ba mai mult, ca să fie procuror general la Alba a decis să treacă prin aceste concursuri. Pentru mine, acest lucru a fost o dovadă a unei fidelităţi faţă de profesie, o davadă a faptului că înţelege să rămână în parchet pentru că are ceva de spus în parchet“.

Raluca Prună: „Domnia sa este procuror general la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba, iar un lucru foarte imporatnt care a mai cântărit în decizia mea  a fost că până la începutul anului 2001, domnnul procuror Lazăr a fost la Parchetul General şeful Secţiei de urmărire penală şi în această calitate a reformat acolo, ştiţi, parchetul nu era chiar reformat în perioada respectivă, şi a constitui structura de parchet care a fost, am zis eu, precursorul şi al PNA, parchetul national anticorupţie, şi al DICOT. Deci, din acea structură de parchet în care domnul Lazăr a adus procurori, de altfel şi pe domnul Daniel Morar, că poate e mai bine să spun mai puţine cuvinte şi mai multe exemple. Daniel Morar a fost adus de Augustin Lazăr în Parchetul General la acel moment, dar şi mulţi alţii. Am considerat că acest lucru este o dovadă a viziunii sale şi pentru toate aceste motove am făcut propunerea pe care am făcut-o. Nu a fost o deiczie uşor de luat. A trebuit cântărite mai multe lucruri“.

Dan Marinescu: „Nu v-aţi gândit totuşi că este prea vechi? Provine dintr-un sistem, a fost numit procuror comunist“.

Raluca Prună: „Am văzut şi am fost dezamăgită să citesc acest lucru şi vă spun de ce. Cred că noi în societatea românească trebuie să nu mai gândim aşa dihotomic, că cine a lucrat înainte de 89 în parchet sau oriunde este neapărat mai rău decât cei care au terminat după 90. Eu am terminat după 90 şi să şiti că asta nu mă face mai bună decât cei care au terminat înainte de acest an. Avem în clasa politică exemple. Eu, ca cetăţean, până spre finalul anilor 90, mă tot gândeam că lucrurile în România se vor schimba atunci când se va primeni clasa politică. Atunci am văzut că lupii tineri nu sunt deloc mai buni, sunt uneori mai lipsiţi de etică, înţeleg să ardă etapele un pic mai repede şi să ajungă la vârf înainte de a avea pregătirea inclusiv de viaţă. 

Am să dau şi un exemplu din magistratură, îmi pare rău că trebuie să-l dau. Doamna procuror Bica a terminat după 1990 şi întreb: este mai bună numai în considerarea faptului că a terminat după 1990? Nu! Deci, cred că oamenii nu trebuie să fie puşi de la început într-un grup şi nu trebuie să aruncăm anatema asupra lor.

Raluca Prună: „Acum o să fac ceva ce nu este foarte etic probabil, sunt persoane care au schimbat mult în sistemul de justiţie din România,  cum este, de exemplu, Monica Macovei, care a fost ministru într-o perioadă complicată în România şi care a făcut extrem de multe lucruri pentru sistemul pe care îl vedem noi astăzi. Şi doamna procuror Monica Macovei a terminat înainte de 1989. Şi eu întreb, mai ales pe formatorii de opinie care au criticat decizia mea, putem să îi punem de la început pe oameni înt-trun anumit grup şi să aruncăm anatema? Eu cred că nu, cred că trebuie să judecăm pe fiecare după ce a făcut“.

Dan Marinescu: „Aveaţi cunoştinţă de faptul că în momentul în care trebuia să luaţi o decizie privind procurorul general, domnul Lazăr era sub inspecţie la Alba?

Raluca Prună: „Nu domnul procuror Lazăr era sub insepecţie, ci ştiţi că inspecţia judiciară, la fel ca şi corpul de control îi fac o programare la începutul anului şi am înţeles că la începutul lunii februarie, când eu nici nu declanşasem procedura, Inspecţia judiciară şi-a făcut acest plan de control la nivelul ţării şi Parchetul de pe lânga Curtea de Apel Alba şi parchetele subordonate trebuiau să fie, în cursul unei verificări programate, să zicem controlate. Cred că decizia pe care a luat-o Inspecţia judiciară de a amâna acest control pentru o dată ulterioară este o decizie foarte bună. Deci, nu cred că trebuie să căutăm orice lucru ascuns, era programat din timp şi cred că e o decizie înţeleaptă de oportunite să nu se facă acest control acum, pentru a nu se alimenta zvonuri în cadrul unei proceduri. Numirea, oricum, o face preşedintele României“.

Dan Marinescu: „Îl cunoşteaţi pe domnul Lazăr? Eraţi prieteni?“

Raluca Prună: „L-am cunoscut în activitatea mea profesională, am zis că domnia sa era la Parchetul General. Eu am început să lucrez la delegaţia Comisiei Europene în anul 2000 şi m-am ocupat de justiţie, afaceri interne şi anticorupţie şi era inevitabil să ne întâlnim la Parchetul General, care era într-un proces de reformare. L-am cunoscut pe domnul Lazăr cum am cunoscut zeci sau chiar câteva sute de magistraţi. L-am cunoscut în acea perioadă şi pe Victor Ponta, care era procuror, şeful Corpului de control al premierului, ceea ce nu mă face amica domnului Ponta.

Am cunoscut-o şi pe Mona Pivniceru, era atunci juducător la iaşi. Am cunoscut sute de magistraţi, dar asta nu înseamncă că sunt amică cu toţi. Mi-ar fi plăcut să fiu amica domnului procuror Lazăr, dar nu am avut onoarea. Ne-am cunoscut atunci în condiţii profesionale, În 2001, după alegeri, domnia sa a ales să se întoarcă la Alba şi nu ne-am mai văzut până anul acesta când am declanşat procedura şi ne-am întâlnit o dată la un bilanţ, unde au fost invitaţi toţi procurorii generali din ţară, şi o dată la interviu. Ştiam însă de domnia sa. A instrumentat cauza cu aurul dacic, dar nu ne-am mai văzut. mi-ar fi plăcut să fiu amica domnului lazăr, dar nu sunt. Categoric, nu suntem prieteni de familie. Prieteni de familie am înţeles că este familia Kovesi, eu mă calificam doar la amici. Era amicul meu şi prieten de familie al familiei Kovesi. Am înţeles că doamna procuror şef Kovesi a dat o dezminţire. eu chiar am crezut că este sub demnitatea mea să răspund la un asemenea articol, vă spun cu toată onestitatea. Audierea la CSM a domnului Lazăr va avea loc pe 21 aprilie. Eu voi fi acolo ca să-mi susţin propunerea.

Dan Marinescu: „Au fost două decizii grele pe care a trebui să le luaţi. În toată această perioadă vi s-a sugerat dinspre zona politică cum să luaţi anumite decizii? Aţi fost sfătuită?

Raluca Prună: „Nu a  existat niciun fel de sugestii cu privire la o persoană. Există o presiune publică enormă. Atunci când ştii că toată lumea este cu ochii pe aceste numiri. Sigur că nici pentru mine nu a fost uşor, şi vorbesc acum numai de Parcherul General, să iau o decizie. Există tipul acesta de presiune indirectă care este firească şi sănătoasă. Absolut nimeni nu a făcut niciun fel de presiune asupra mea. Nici în Parlament. Nici nu ştiu cum să iau asta. Poate că este un mit, că nu există presiuni - glumesc, evident - sau poate că am fost lăsată singură în speranţa că poate mă împiedic pe drum, tehnocrată fiind. Dar iată că mă ţin pe picioare“.

Despre interceptări

Dan Marinescu: „Aveţi un mandat scurt, dar foarte agitat. A venit şi problema cu interceptările. Au fost două lucruri acolo, una privind unele declaraţii ale dumneavoastră care au dus şi la moţiunea simplă, şi a fost şi problema privind SRI.

Raluca Prună: „SRI nu are dreptul să facă anchete penale şi prin această ordonanţă nu i s-a dat SRI nimic, absolut nimic din ceea ce nu avea deja înainte de ordonanţă. Aceste interceptări nu sunt simplu de făcut, îţi trebuie o maşinărie, un întreg sistem de softuri, sunt programe cărora trebuie să le faci update, este o chestiune mai complicată în România decât în alte ţări.

Dan Marinescu: „Dumneavoastră personal aţi văzut acest sistem?

Raluca Prună: „M-am dus să văd. Sigur că imediat după ce s-a dat decizia Curţii Constituţionale m-am dus să văd. Este într-o clădire, sunt nenumărate servere, sunt programe dezvoltate „in house”, pentru că nimeni nu se poate duce să cumpere un program pentru a-şi face interceptările“.

Şi CCR reţine faptul că „orice alte organe ale statului” este neconstituţională. deci am eliminat acea expresie şi eram în situaţia în care infrastructura era la SRI, iar resursa umană nu era la parchete, pentru că ştiţi bine că parchetele, în afară de DNA, niciun parchet nu avea poliţie judiciară şi a trebuit să facem în aşa fel, printr-o Ordonanţă de Urgenţă, pentru că aveam o urgenţă, de pe o zi pe alta trebuia să nu punem în pericol urmărirea penală  în România, să facem în aşa fel încât să acoperim acest vid legislativ şi procedural. 

Şi ceea ce am făcut a fost să mutăm în primul rând resurse umane de la poliţie la parchet şi aici sunt foarte fericită pentru că am reuşit, cu această ocazie, să creăm o breşă şi să tranşăm o chestiune foarte veche în România.

Bun, am creat am posibilitatea ca nu numai DNA, ci şi DIICOT, şi parchetele obişnuite să aibă poliţie judiciară, şi am spus că numai procurorul şi numai poliţistul pot să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică.

Există însă infracţiuni foarte grave la nivelul siguranţei naţionale. Ele sunt definitive limitativ într-un titlu special din Codul Penal, sunt acţiuni de trădare, spionaj, atentate asupra unei colectivităţi, terorismul, deci infracţiuni foarte serioase care sunt limitativ enumerate în cod şi pentru care am lăsat posibilitatea ca aceste mandate să continue să fie puse în executare de SRI. Deci SRI-ul făcea înainte ceea ce face şi acum. SRI-ul este un organ de cercetare specială pentru că dacă CCR ne-a obligat prin decizia ei să restrângem organele care fac cercetare penală la procurori şi la poliţişti judiciari, rămâneam pe din-afara cu terorismul şi cu aceste infracţiuni foarte grave. 

În acest sens, am lăsat SRI-ul organ de cercetare specială.

Dan Marinescu: Dacă un individ, să zicem de etnie arabă, vine în România cu gânduri necurate. Pentru a-l intercepta, SRI se duce la un judecător?

Raluca Prună: Nu, dacă-mi permiteţi, nu orice cetăţean străin care ajunge în România are gânduri ascunse. Dacă sunt un cetăţean străin sau chiar român şi sunt suspectă de terorism, atunci, pe baza informaţiilor, procurorul care face urmărirea penală se duce la judecător. Atunci, dacă judecătorul crede că Raluca Prună se pregăteşte la ea în bucătărie să facă o bombă, judecătorul va da acest mandat de ascultare care se dă cu menţionarea clară a persoanei şi cu menţionarea clară a timpului cât va dura interceptarea.

În 2012, mulţi judecător de la ICCJ au mers la acest centru a vedea cum funcţionează pentru că existau multe cereri de expertize a acestui infrastructuri.

Astăzi nu se plimbă lumea prin acest centru şi îşi pune căştile şi aude. Sigur, lucrătorul de acolo, după ce s-a terminat înregistrarea, o transmite procurorului care o analizează.

Cu această ordonanţă am instituit un control prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care va avea semestrial sau ori de câte ori va fi nevoie modul în care se pun în executare aceste mandate. Va fi un raport pe care îl vor face Parchetele.

Dan Marinescu: În urma acestei hotărâri v-aţi ales cu o moţiune simplă care a fost dezbătută luni în Parlament. Cu toate acestea, au fost puţine persoane prezent, cum interpretaţi acest lucru?

Raluca Prună: Eu nu îmi permit să interpretez  absenţa membrilor Parlamentului. Eu m-am pregătit foarte serios pentru această moţiune simplă, este dreptul constituţional al membrilor parlamentului să facă moţiuni. Eu am fost chiar bucuroasă că mi s-a dat oportunitatea să clarific o frază pe care am scris-o pe o reţea de socializare.

Eu am zis că artucni când avem o combatere a infracţionalităţii care este slabă şi o slabă acţiune a statului, discuţia despre drepturi este un lux teoretic. Ar fi trebuit poate să spun „discuţia despre drepturi” ar putea deveni un lux teoretic.

Atunci s-a reformulat şi s-a spus că „drepturile sunt un lux”. Deci de aceea am fost bucuroasă pentru că mi s-a dat ocazia să explic să explic are este poziţia mea.

Ce am vrut eu să spun este că una este să avem drepturi în constituţie, în convenţii internaţionale, în Convenţia Europeană. Una este să ai drepturile pe hârtie şi una este le exerciţi în mod efectiv. Sunt contexte în care sunt cetăţeni al căror drept nu a putut fi garantat.

Cei care au murit la Colectiv aveau dreptul la viaţă care nu le-a fost garantat din cauza unor autorizaţii care s-au dat deşi nu trebuia să se dea, deci a unor acţiuni slabe a statului. Cei care trăiesc şi au fost arşi aveau dreptul la integritate.

Despre cărţile scrie în închisori

Dan Marinescu: Guvernul a venit cu o acţiune de a suspenda acest articol până la 1 septembrie 2016. Până acum, acţiunea a dat rezultate?

Raluca Prună: Cifre nu am, însă mergând prin penitenciare am constat că există o mai mare atenţie inclusiv la nivel de penitenciar privind modul de elaborare a acestor lucrări. Sunt penitenciare care îmi ziceau că nu s-a scris nicio astfel de lucrare, însă au fost şi penitenciare în care parcă erai într-un centru de cercetare ştiinţifică de excelenţă.

Eu nu cred că se poate face cercetare ştiinţifică în penitenciar. Cred că uneori chiar şi cei care sunt liberi şi sunt cercetări ştiinţifici au dificultăţi. Comisia din penitenciare este mai atentă, instanţele sunt mai atente.

Dispoziţia s-a suspendat pentru a putea face un studiu de impact să vedem cât ar costa dacă am mări controlul de ştiinţificitate. Eu nu am putut face aşa ceva, aşa că am apelat la ajutorul colegilor de la Ministerul Educaţiei care au promis, domnul ministru Curaj a spus că nu este o problemă pentru universităţi să asigure un astfel de control. Între timp universităţile au spus că nu este o problemă, dar trebuie să ne plătiţi, iar acum sunt în situaţia în care grupul de lucru pe care l-am instituit să facem aceste calcule. Pentru un control de ştiinţificitate a unei lucrări am nevoie de câteva sute de euro.

Întrebarea mea este cine va plăti? Plăteşte statul? Suntem într-o perioadă grea şi nu cred că se poate investi în asta momentan. S-a pus şi problema ca deţinutul să plătească acest control însă nu cred că este o situaţie bună pentru că am întâlnit în penitenciare şi deţinuţi care erau într-un regim deschis sau semideschis, deci pot munci, însă aceştia nu au făcut acest lucru de patru ani.

Deci sunt persoane care nu au bani să-şi cumpere un  săpun, deci de unde ar avea câteva sute de ore să plătească controlul unde lucrări ştiinţifice?!

După opinia mea, nu putem reintroduce această dispoziţie pentru că în mod autentic nu putem scrie o lucrare ştiinţifică în penitenciar. Dar este şi soluţia ca Parlamentul să decidă că şi poezia, şi un roman, o pictură, o operă de artă poate să constituie un act de îndreptare şi să se scadă 10- 20 de zile.

Cred că nu voi avea o soluţie până al 1 septembrie decât să spun că nu se pot scrie lucrări ştiinţifice în penitenciar. 

Invit pe toată lumea să meargă la Biblioteca Naţională şi să vadă ce a putut produce România în ultimii ani în materie de „lucrare ştiinţifică” şi vă spun sincer că este o ruşine, este o ruşine faţă de adevăratele lucrări ştiinţifice.

Despre MCV

Raluca Prună: MCV-ul a fost un instrument foarte important şi cred că fătă MCV sistemul judiciar din România, lupta împotriva corupţiei, atitudinea noastră faţă de integritate nu ar fi fost aici unde sunt. Deci a fost un instrument foarte important.

În ultimul raport s-a vorbit despre drepturile omului şi despre condiţiile din penitenciare. Aceasta este o chestiune foarte serioasă pentru România. Suntem în situaţia în care ne învârtim puţin în cerc. Trebuie dat un orizont de timp, noi nu am atins toate cerinţele impuse de MCV, dar trebuie să avem un sistem prin care să ne monitorizăm noi înşine.

Despre regulamentul privind ridicarea imunităţii parlamentarilor

Dacă aş vrea să fiu avocatului diavolului aş putea să spun că acest lucru se întâmplă chiar dacă avem MCV. Cred că important este să ne dezvoltăm mecanismele interne prin care să putem sancţiona intern aceste derapaje.

Trebuie redusă imunitatea la ceea ce este ea.

Se fac presiuni dinspre parlamentari către conducerea parlamentarilor pentru schimbării Codurilor Penale. Cum putem măcar să avem o dezbatere în acest sens?

Eu mă întreb dacă s-a făcut o dezbatere înainte de foi votate. Nu. Deci de aceea poate că acum tot sunt acestea discuţii. Legea fumatului, am adoptat cea mai severă lege din Europa, care a intrat în vigoare pe 16 martie şi noi zilele trecute vorbeam deja de modificarea acesteia.

Deci rolul unei dezbateri este exact acesta: să vedem alegem soluţia cea mai bună şi să mai vedem dacă avem resursele umane, bugetare pentru a o pune în aplicare. Altfel, putem adopta orice fel de lege, dar ele nu vor putea fi puse în aplicare.

Iar acest lucru, pentru sistemul judiciar, este o mare vulnerabilitate pentru că cerem perfecţiune de la judecător, de la procurorul, dar magistratul este cel care, în cursul unei cercetări, asistă la tot felul de modificări legislative, are dispoziţii care ieri erau constituţionale, iar azi nu mai sunt.

La Parlament sunt multe proiecte trimise de Ministerul Justiţiei pentru modificarea Codurilor şi se lucrează la aceste proiecte.

Acum este ca în casa celor trei purceluşi care este atacată din toată părţile şi la un moment dat va cădea.

Magistraţii mi-au menţionat că ar trebui să redefinim infracţiunea în Codul Penal.