"Suntem la capăt de lume..."

din agricultură. Cei tineri fug din ştefăneşti şi nu se mai întorc decât de sărbători. Dintr-un buget de 4,5 miliarde, autorităţile locale abia reuşesc să finanţeze şcolile şi

din agricultură. Cei tineri fug din ştefăneşti şi nu se mai întorc decât de sărbători. Dintr-un buget de 4,5 miliarde, autorităţile locale abia reuşesc să finanţeze şcolile şi spitalul. "Restul, cu subvenţii de la stat", spune primarul Rusu. Împânzit de poliţiştii de frontieră, oraşul este tranzitat zilnic de sute de maşini din Republica Moldova, în drumul lor spre Botoşani sau Iaşi. Aici va fi viitoarea graniţă a Uniunii Europene.
- Domnule primar, prin ce se deosebeşte oraşul de azi de comuna ştefăneşti, de dinainte de 2004?
- Pe 1 aprilie 2004, comuna ştefăneşti a fost declarată, prin referendum, oraş. Dacă data vă spune ceva…(râde). Dar nu îi putem spune oraş, ci, mai degrabă, o comună urbană pe malul Prutului. Mari schimbări nu s-au petrecut după 2004. Au crescut, într-adevăr, taxele şi impozitele locale.
- Vorbiţi de o "comună urbană". De ce ar mai fi nevoie, din punctul dumneavoastră de vedere, pentru a vorbi de oraşul ştefăneşti?
- Până la al Doilea Război Mondial, ştefăneşti a fost un oraş cu judecătorie, spital orăşenesc şi un liceu de renume… Aş vrea să reînfiinţez toate aceste instituţii. De asemenea, mi-am propus să demarez, nu ştiu dacă voi reuşi să îl şi duc la bun sfârşit în acest mandat, un proiect de extindere a canalizării. Aici a fost un important centru preuniversitar şi mi-aş dori ca la anul să reuşim, prin acel program guvenamental, să realizăm un campus preuniversitar. Rata şomajului este iarăşi destul de mare, cea mai marte parte a populaţiei ocupându-se cu agricultura.
- De ce credeţi că oraşul nu este atractiv pentru investitori? Localitatea este tranzitată de două drumuri naţionale, făcând legătura între Iaşi şi Botoşani. De asemenea, există la barajul Stânca-Costeşti un punct de trecere a frontierei.
- Suntem la capăt de lume aici. Ne confruntăm cu o populaţie îmbătrânită, 70% din cei care ar putea munci sunt plecaţi fie în străinătate, fie la oraş. Nu vor să se întoarcă acasă şi să investească aici. Ca activitate economică, avem doar câteva asociaţii agricole, baruri sau magazine. Atât.
- După 1 ianuarie 2007, aici va fi viitoarea graniţă a Uniunii Europene. Ce aşteptări aveţi de la aderarea ţării noastre la UE?
- Aştept investitorii. Totodată, aştept ca, în urma unui proiect transfrontalier între România şi Republica Moldova, să aducem gazul de dincolo de Prut. Cum este să poţi privi, la doar câţiva km depărtare, o altă ţară?… Înainte de '89, ne uitam noi la ei, că aveau satele luminate. Acum, este exact invers…
- Sunteţi primar din partea PSD. Mulţi dintre colegii de partid, aflaţi în funcţii similare, s-au plâns de presiuni politice din partea Alianţei. Vi s-a propus, după alegeri, să treceţi la PNL sau PD?
- Nu am simţit astfel de presiuni. Nici nu mi s-a propus să trec la Alianţă. Iar dacă îţi faci treaba, banii vin… Ce ar însemna să fim cu toţii de aceeaşi culoare politică?… Am fi un partid unic, ne-am întoarce în timp, înainte de Revoluţie.