Spionii militari vor să se rupă de Armată și să treacă sub Parlament

Direcția Generală de Informații a Apărării devine instituție de sine stătătoare, va avea propriul buget și va deține inclusiv tehnică pentru obţinerea, verificarea, prelucrarea şi stocarea informaţiilor. 

FOTO: Armata Română

Dacă un proiect de lege pus în dezbatere publică de Ministerul Apărării Naționale (MApN) va fi adoptat, serviciul secret al Armatei, Direcția Generală de Informații a Apărării (DGIA), va deveni instituție de sine stătătoare, sub control parlamentar, care va coordona toate activitățile de spionaj și contraspionaj militar în țară și nu numai. În plus, DGIA va avea propriul buget de achiziții, își va angaja oamenii după o procedură bine pusă la punct și va utiliza, în condițiile legii, echipamente pentru obținerea de informații.

În expunerea de motive se arată de ce este necesară modificarea legislativă. „Contextul geopolitic turbulent şi impredictibil, în care ameninţările actuale sunt tot mai complexe şi mai dinamice, caracterizat prin diversificarea modalităţilor de acţiune şi răspuns al actorilor statali şi non-statali şi, implicit, de proiectare a forţei atât prin mijloace militare, cât şi prin mijloace mascate de agresiune (practici subversive, de război informaţional, psihologic, cibernetic), impune recalibrarea activităţii de informaţii“, se arată în document. În proiect se mai spune că, având în vedere conceptul de securitate naţională extinsă cu care operează Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024, este necesară „reformarea sistemului naţional de securitate, prin adaptarea cadrului legislativ în domeniul securităţii pentru a oferi instituţiilor naţionale responsabile instrumentele necesare gestionării provocărilor la adresa securităţii naţionale“.

Cum se fac angajările

Dacă legea va fi aprobată, DGIA va funcționa de sine stătător, va avea propriile programe de achiziții și își va angaja oamenii după niște proceduri bine stabilite. DGIA va putea avea angajați militar sau civili, dar toți vor trebui să treacă la recrutare mai multe teste. Este vorba de evaluarea psihologică, evaluarea comportamentului simulat, dar și de verificări pentru evaluarea integrităţii sau testarea aptitudinilor specifice funcției. La acest ultim capitol sunt incluse probe fizice, dar și verificarea competențelor într-o limbă străină.

De altfel, activitatea de recrutare va fi luată în serios de DGIA după ce mulți militari au plecat din sistem. „În contextul confruntării cu un deficit alarmant de personal şi raportat la nevoia de regenerare imediată a resursei umane, în vederea îndeplinirii cantitative şi calitative a misiunilor şi obiectivelor pe dimensiunea informaţii, contrainformaţii şi securitate, cerute de contextul de instabilitate actual, se impune ca eforturile Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării să fie orientate spre atragerea și dezvoltarea resursei umane“, se arată în document.

Activitatea DGIA, care va avea un caracter secret de stat, va fi coordonată de un director general, militar activ, care va fi numit de către ministrul Apărării Naţionale cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi va avea calitatea de ordonator secundar de credite. Foarte important, proiectul de lege stabileşte subdomeniile care se circumscriu domeniului informaţii pentru apărare. Este vorba de informaţii militare, contrainformaţii militare, securitate militară, reprezentare şi diplomaţie a apărării, protecţia şi paza principalelor categorii de factori umani şi materiali din responsabilitatea Ministerului Apărării Naţionale, prevenirea şi combaterea actelor de terorism şi a faptelor asimilate acestora, managementul activităţii oficiale de cifru şi al sistemelor criptografice, managementul infrastructurii de chei publice a Ministerului Apărării Naţionale, cyber intelligence şi cyber counter-intelligence.