Şeful SRI la bilanţul DIICOT: „România, din postura de graniţă externă a UE, se confruntă cu ameninţări atipice şi complexe”

DIICOT a prezentat joi bilanţul pe anul 2015 FOTO Arhivă

Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) şi-a prezentat joi bilanţul pe 2015. La eveniment a participat şi şeful Serviciului Român de Informaţii (SRI) care a declarat că România, din postura de graniţă externă a Uniunii Europene, se confruntă cu ameninţări atipice si complexe. La bilanţ a participat şi Laura Codruţa Kovesi, şefa DNA.

„România, din postura de graniţă externă a UE, se confruntă cu ameninţări atipice şi complexe. De aceea, cooperarea SRI cu DIICOT este esenţială pentru securitatea românilor, într-o lume care nu mai este de mult timp predictibilă sau sigură”, a spus Eduard Hellvig, şeful SRI, citat de news.ro

El a precizat că terorismul, migraţia ilegală, criminalitatea informatică, radicalizarea traficului de droguri sau alte reţele de crimă organizată au atins, din păcate, cote alarmante, care obligă la asigurarea unei capacităţi sporite de adaptare şi de reacţie rapidă.

„În faţa acestor ameninţări brutale, DIICOT este o structură unică, cu rol extrem de important pentru societatea românească. DIICOT s-a remarcat în 2015 prin intensificarea şi combaterea de grupări specializate în comiterea de infracţiuni extrem de grave, care îi afectează pe români”, a spus adăugat Hellvig.

Cazurile investigare de DIICOT împreună cu ofiterii SRI, au un puternic ecou în actualitatea recentă, a completat directorul SRI.

„România este percepută astăzi în regiune ca o redută de securitate. (…) Sunt convins că, fără strategii pe termen mediu şi lung, nu putem obţine rezultate durabile în combaterea acestor fenomene”, a mai spus şeful Serviciului Român de Informaţii.

Kovesi despre decizia CCR privind supravegherea tehnică

La bilanţ a participat şi şefa Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kovesi. Aceasta a vorbit despre decizia Curţii Constituţionale privind declararea interceptărilor făcute de servicii ca fiind în dezacord cu legea fundamentală. „În orice caz în care CCR admite ca fiind neconstiţionale anumite dispoziţii, astfel de decizii au influenţă în sistemul judiciar, pentru că din momentul în care decizia este publicată, dispoziţia respectivă nu mai poate fi folosită în sistemul judiciar, deci vor fi anumite consecinţe”, a declarat Kovesi.

Aceasta a completat că „din momentul în care decizia intră în vigoare ar trebui ca toate autorizaţiile să fie puse în aplicare de serviciul tehnic” care „trebuie întărit”.

„Nu o pot comenta (decizia – n.r.) pentru că nu am văzut motivarea, dar în orice caz în care CCR admite ca fiind neconstituţionale anumite dispoziţii, astfel de decizii au influenţă în sistemul judiciar pentru că, din momentul în care decizia este publicată, dispoziţia respectivă nu mai poate fi folosită în sistemul judiciar, deci vor fi anumite consecinţe. Impactul lor o să îl evaluăm în momentul în care o să avem motivarea.

În cadrul DNA noi avem un serviciu tehnic prin care procedăm la punerea în executare a autorizaţiilor de interceptare, este posibil ca în urma motivării acestei decizii să fim nevoiţi să extindem numărul persoanelor care lucrează în acest serviciu şi să întărim serviciul tehnic pentru că am avut situaţii în care am lucrat şi cu alte instituţii pentru punerea în aplicare a acestor autorizaţii. Din momentul în care această decizie ar intra în vigoare ar trebui ca toate autorizaţiile să fie puse în aplicare prin serviciul tehnic, ceea ce înseamnă că trebuie să-l întărim”, a declarat Laura Codruţa Kovesi.

Bilanţul DIICOT: Au fost indisponibilizate bunuri de peste jumătate de milion de lei

În cadrul bilanţului pe anul 2015 al DIICOT, şeful Direcţiei, Daniel Horodniceanu a declarat că procurorii au indisponibilizat anul trecut bunuri de peste 525 de milioane de lei şi au întocmit 84 de rechizitorii în ceea ce priveşte crima organizată.

„Valoarea totală a bunurilor indisponibilizate prin măsuri asiguratorii în vederea confiscării speciale s-a cifrat, în 2015, la 525.868.000 lei", a spus Horodniceanu.

Potrivit datelor prezentate, în 2015, pentru prima oară, au fost indisponibilizate sume şi pe teritoriul altor ţări.

De altfel, în 2015, cauzele soluţionate prin rechizitoriu au privit 3.892 de inculpaţi, ceea ce reprezintă o creştere cu 15,02% faţă de 2014. Din persoanele trimise în judecată, 1.506 au fost arestaţi în 2015, ceea ce reprezintă o creştere cu 2,10% faţă de anul precedent când au fost 1.475.

În 2015 au fost soluţionate de către instanţele de judecată 1.095 de cauze, în comparaţie cu 2014 când au fost soluţionate 1.182 de cauze, ceea ce reprezintă o scădere cu 7,36%. În aceste cauze au fost condamnaţi definitiv 2.965 de inculpaţi, faţă de 2014 când au fost condamnaţi definitiv 3.914 (scădere cu 24,24%).

Anul trecut au fost declarate 887 de căi de atac, comparativ cu 943 câte au fost în anul precedent, ceea ce reprezintă o scădere cu 5,93%. A scăzut cu 5,25% numărul căilor de atac judecate, fiind soluţionate 883 de apeluri, recursuri, contestaţii declarate de procuror comparativ cu 932 în anul 2014.

Dintre acestea au fost admise 526 de apeluri, recursuri, contestaţii, faţă de 559 în anul 2014, ceea ce reprezintă o scădere de 5,90% a căilor de atac promovate de procuror şi admise de instanţele de control judiciar.