Roşia Montană - între cianură şi un loc de muncă

0
0

Locuitorii din „comuna auriferă” sunt divizaţi în două tabere. În timp ce unii vor să moară în locuinţele în care au trăit o viaţă întreagă, alţii vor neapărat un loc de muncă. În Roşia Montană casele sunt două de feluri: cele cu bulină galbenă, semn că au fost cumpărate de Gold Corporation, şi cele cu anunţuri că nu sunt de vânzare.

Ca să-ţi dai seama ce se întâmplă la Roşia Montană trebuie să mergi şi să vezi cu ochii tăi locul unde ar trebui să înceapă exploatarea aurului. Cum intri în comună observi o înşiruire de case care stau să cadă, alături de unele care arată mai bine, chiar dacă sunt vechi de sute de ani.

Ajuns în centru, remarci multe clădiri cu „bulina galbenă”, semn că acestea au fost cumpărate de către compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), firma care a încheiat un contract cu statul român pentru exploatarea aurului din zonă. Casele „Goldului”, cum le spun localnicii, sunt numerotate, iar pe fiecare plăcuţă scrie că „relansarea mineritului în zonă poate salva această clădire, aducând finanţarea necesară pentru reabilitare”. Numai că puţine case sunt reabilitate. În piaţa din centru se află şi muzeul „Goldului", o clădire veche, care a fost restaurată şi tranformată în muzeu. În contrast cu locuinţele marcate cu bulină, observi alte clădiri, care au deasupra porţii o tabliţă pe care scrie cu litere de tipar: „Această casă NU este de vânzare”. Din când în când, pe drum mai trece câte o maşină de teren şi îţi dai seama că e a companiei, pentru că are număr cu RMG. În localitate observi şi „oamenii Goldului", îmbrăcaţi în salopete verde închis şi inscripţionate cu bulină galbenă. Unele dintre casele cumpărate de companie sunt încă locuite de către proprietarii lor, acum angajaţi ai RMGC. În afară de ei, mai rar mai vezi câte un om din comună.

Citiţi şi:

FOTOGALERIE Cum arată astăzi Roşia Montană

Dezbatere "Adevărul" / "Roşia Montană“: cum s-a ajuns aici?

Dezbaterea „Roşia Montană” - Cecilia Szentesy: Am investit în zonă 400 de milioane de dolari, dar nu din bunătate

„Nu cred că sunt fericiţi”

La fel cum casele sunt împărţite în două categorii, aşa sunt împărţiţi şi oamenii. Unii nici nu vor să audă de scoaterea aurului din Munţii care înconjoară comuna, în timp ce alţii vor să se lucreze la exploatarea auriferă.



„Majoritatea au vândut şi au plecat la Alba, în cartierul construit de Gold. Şi rudele mele au plecat, de asta nici nu mă înţeleg bine cu ele. Din câte am văzut eu, nu cred că e cineva fericit că a plecat. Eu sunt singurul care a mai rămas", spune Sorin Jurca, unul dintre localnicii care nu vor să vândă. Sorin Jurca este şi vicepreşedintele Fundaţiei Culturale „Roşia Montană".

image
image

Are mai multe case în Roşia, inclusiv în zona declarată industrială, dar şi pe cea a părinţilor, aflată în cel mai înstărit cartier din Comună-Berg. Jurca a lucrat în mină până când aceasta s-a închis. Acum are un magazin, singurul de unde poţi cumpăra cam tot ce-ţi trebuie pentru casă. La fel, dacă vrei să te cazezi în Roşia Montană nu prea ai unde.



Există o singură pensiune- La Gruber. În centru e o singură pizzerie, unde ai putea mânca. Localnicii spun că, de când a fost declarată zonă industrială, din 2002, în localitate nu mai poţi construi ceva. Un alt localnic care nu vrea să plece este Zeno Cornea, fost topograf care a lucrat la minele de stat timp de 30 de ani.

image



„Roşia Montană pentru mine reprezintă locul unde m-am născut şi locul unde vreu să mor. Roşia Montană este viaţa mea", începe Zeno Cornea. El spune că nu i s-a propus să-şi vândă casa, aflată în zona protejată, pentru că cei de la RMGC ştiu care este poziţia lui. „Eu îi înţeleg pe oamenii care s-au dus să se angajeze la Gold pentru două luni, pentru patru luni, pentru că ei au nevoie de un loc de muncă. Mina din Roşia Montană a fost închisă la cererea companiei. Sunt două adrese prin care compania cere închiderea minei. Nu sunt oamenii de vină, ci guvernantii, pentru este foarte simplu pentru cei care conduc ţara să-şi ia mâinile după Roşia Montană", susţine Zeno Cornea.

image



El spune că Roşia Montană este importantă pentru că aici există ceva unic în lume. „Mai există în lume locuri miniere care au fost declarate situri protejate, dar au trebuit să se adune 10-11 ţări ca să aibă cât de cât evoluţia mineritului, dar aici la Roşia Montană există tot ce tine de minerit, din secolul VII dinaintea lui Hristos până în prezent", spune Cornea.

image



Pentru că a lucrat şi la Roşia Poieni, unde se exploatează cupru şi în prezent, Zeno Cornea ştie ce înseamnă un iaz de decantare cu peste 250 de milioane de tone şi un baraj de 185 de metri. „Chiar dacă RMGC ne spune că vor fi 17 ani de exploatare, va garantez ca aici vor fi între 6 şi maximum 10 ani de exploatare, după care iazul de decantare va trebui preluat de statul român", arată Cornea.

image



În unele zile Gold Corporation face angajări. Pe oamenii chemaţi la interviu îi găseşti în centru, în faţa biroului de resurse umane. Suspecteaza  orice străin care intră în vorbă cu ei. „Cine v-a trimis tocmai astăzi, când se fac anagajări?", ne întâmpină unul dintre roşienii aflaţi în faţa biroului de angajări. Cei mai mulţi dintre ei au mai lucrat în mină, la stat. Ion Bara mai are câţiva ani până la pensie. Şi-a vândut apartamentul din Roşia Montană şi recent a fost angajat. „Pentru localnicii de aici, exploatarea aurului este un proiect de bunăstare. Aşa vom avea locuri de muncă", a spus Bara.

Un alt localnic, Constantin Lepedean, spune că are angajarea la Gold Corporation este o oportunitate să câştige nişte bani, pentru că majoritatea oamenilor nu s-au mai angajat din 2006. „Localitatea arată cum arată. Mina s-a închis, si pentru că nu au avut de muncă oamenii au plecat, iar localitatea s-a depopulat. Acum nu toţi au de lucru, n-o să poate să ne angajeze pe toţi, că asta e", spune Lepedean. Primarul Roşiei Montane, Eugen Furdui, declara că el susţine orice investitor care vine să aducă bani în comună, pentru că asta înseamnă locuri de muncă pentru toată zona.

Dispută pe iazul de decantare de după exploatare

Impasul în care s-a ajuns la Roşia Montană este văzut diferit de reprezentanţii Gold Corporation şi de oamenii de ştiinţă. În timp ce reprezentanţii RMGC susţin că proiectul nu are nicio problemă şi că el va aduce investiţii de sute de milioane de dolari în zonă, oamenii de ştiinţă prevăd un dezastru ecologic şi social. Cercetătorii de la Asociaţia Ad-Astra afirmă că cianura şi compuşii ei, mai ales în cantităţi mari, sunt foarte periculoase pentru mediu. „Există o serie de probleme ale proiectului RMGC. De exemplu, impermeabilizarea iazului de decantare, procedură care este foarte scumpă şi pe care compania a refuzat în mod sistematic să o facă publică. Acolo avem de-a face cu rocă permeabilă şi foarte sfărâmiciosă”, a spus Raul C. Mureşan, reprezentant Ad-Astra.

Cătălin Hosu, director de comunicare la RMGC, susţine că proiectul barajului a fost făcut de o firmă de profil importantă din SUA şi din această cauză e foarte sigur. Vom folosi o rocă dură, impermeabilă pe întreaga suprafaţă a barajului care are 180 de metri pe înalţime, iar pe orizontală el se va întinde pe o suprafaţă de trei ori mai mare, precizează  Hosu. El mai spune că numărul angajaţilor a ajuns la peste 300 de oameni şi că procesul de recrutare va continua. „Perioada de exploatare se va suprapune cu perioada de închidere şi reabilitare, ceea ce înseamnă că este nevoie de oameni”, conchide Hosu.

Dezbateri pe adevarul.ro
„Adevărul” a început săptămâna trecută o serie de dezbateri despre Roşia Montană. În fiecare vineri, pe www.adevarul.ro, veţi putea urmări emisiuni despre situaţia comunei din Munţii Apuseni, susţinute de invitaţi care cunosc îndeaproape ce se întâmplă la Roşia Montană. Vineri, 25 februarie, tema emisiunii va fi despre turismul care poate fi dezvoltat în zonă, dar şi despre aurul care există în munţi.

image
Evenimente


Ultimele știri
Cele mai citite