Revolta magistraţilor: Secţia Specială de anchetare a magistraţilor se mută la CSM!

Sediul Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie. Imagine: Adevărul / Ionuţ Mureşan

Avizul Consiliului Superior al Magistraturii la trimiterea în judecată a magistraţilor este un „filtru neconstituţional“ şi o „superimunitate“ de care cetăţeanul de rând nu se bucură, acuză peste 1.000 de judecători şi procurori din toată ţara. Aceştia susţin memoriul „Magistratura curată nu are nevoie de filtre de impunitate!“ care este pentru desfiinţarea Secţiei Speciale.

Superimunitatea acordată magistraţilor prin avizul obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru trimiterea acestora în judecată îi revoltă pe foarte mulţi dintre judecători şi procurori. Aceştia spun că de fapt la mijloc este vorba despre o tentativă de control a Direcţiei NaţionaleAnticorupţie (DNA), ţinând cont că toate faptele prevăzute sunt de competenţa procurorilor de aici.

Practic, în acest moment, problema superimunităţii magistraţilor s-a mutat, în ultimul proiect al desfiinţării Secţiei Speciale, de la Procurorul General (unde ajunsese în mandatul lui Cătălin Predoiu), la CSM – conform ultimelor amendamente făcute de Comisia juridică a Camerei Deputaţilor.

Aleşii au decis că se impune ca Secţia Specială (SIIJ) să fie desfiinţată, dar numai cu o serie de condiţii: magistraţii să poată fi anchetaţi şi trimişi în judecată pentru corupţie doar cu avizul secţiilor din CSM. Însă pe magistraţi nu i-a întrebat nimeni dacă vor sau nu superimunitate, iar o parte dintre asociaţiile profesionale ale judecătorilor şi ale procurorilor au protestat faţă de amendamentele aduse de Comisia Juridică proiectului de desfiinţare a SIIJ. 

Amendamente de inspiraţie PCR

„Până în 1989, când era Partidul Comunist Român la putere, pe membrii de partid nu-i puteai trimite în judecată decât cu aprobarea partidului. La fiecare comitet judeţean de partid era un secretar – locţiitor politic se numea – care se ocupa de Serviciile speciale, de Armată, de Justiţie, şi ăla dădea sau nu dădea aprobare să fie cineva urmărit penal. (…) După Revoluţie, procurorii se plângeau că au rafturile pline de dosare în care partidul nu le-a aprobat cercetarea. De ce nu le-or fi cercetat după aia, nu ştiu. Şi asta cred că de acolo vine, că altfel nu-mi dau seama, nu găsesc nicio justificare logică”, arată fostul judecător al Curţii Constituţionale Augustin Zegrean.

Acesta spune că CSM-ul nu este un sindicat al magistraţilor. „CSM-ul funcţionează ca instanţă disciplinară, ei gestionează cariera magistraţilor. Acuma ei îi şi judecă (disciplinar), ei aprobă şi trimiterea în judecată. Şi să ştiţi că în primii ani după Revoluţie, ce dădeau ei ca sancţiune acolo rămânea, nu se putea merge mai departe. În urma unei decizii a Curţii Constituţionale s-au putut adresa judecătorii la Înalta Curte împotriva deciziilor date de CSM în disciplinar. Constituţional, nu poate nimeni să justifice această măsură. În actuala Constituţie nu există justificare. Şi teoretic nu ştiu cum ar putea să justifice cineva de ce să decidă ei (n.r. – CSM) trimiterea în judecată, când şi numirea în funcţie (n.r. – a magistraţilor) se face la propunerea lor, dar propunerea lor nu-i obligatorie. Ştiţi că au fost discuţiile alea multe, că preşedintele nu-i obligat să ţină seama de avizul CSM. Avizul CSM este doar consultativ. Dincolo (n.r. – la trimiterea în judecată) va fi un aviz conform? Adică dacă CSM-ul aprobă trimiterea în judecată, e musai să-l condamne pe ăla?”, se întreabă, retoric, Augustin Zegrean.

O a treia problemă de formă ar fi că proiectul nu arată dacă avizul CSM este consultativ sau obligatoriu. „Dacă avizul este consultativ, e numai să arunce praf în ochii proştilor. Dar nu-s proşti magistraţii şi n-o să cadă în capcana asta. Dacă este obligatoriu, mă întreb cum o să-i mai judece. Specializarea în corupţie nu există, toţi fac aceeaşi şcoală. Nu există şcoală de procurori DNA sau şcoală de judecători care judecă corupţia. Nu asta contează. Contează ce face amărâtul ăla de judecător care-i pus să judece pe unul care-i trimis în judecată cu încuviinţarea CSM-ului. Că, pe urmă, vine CSM-ul în control”, mai arată acesta.  

Judecător: „Cine verifică CSM-ul?“

La rândul său, judecătorul Cristi Danileţ scrie pe blog că ultima formă a proiectului de desfiinţare a Secţiei Speciale la pachet cu superimunitatea magistraţilor e neconstituţională.

„Să presupunem că Secţia de judecători permite trimiterea în judecată a unui magistrat bănuit de corupţie. Păi, soarta lui e pecetluită: când 10 judecători din CSM au spus că rechizitoriul e ok, atunci judecătorul de caz şi cei din apel nu mai au ce face, vor da sigur condamnare, procesul nici nu mai contează. În plus, ce judecător ar îndrăzni să decidă altfel de cum a decis însuşi organismul care îi gestionează lui cariera? Să presupunem că CSM nu permite trimiterea în judecată a unui magistrat bănuit de corupţie. Păi, în Constituţie scrie că justiţia se poate face doar de instanţe. Or, dacă CSM blochează dosarul în faza de trimitere în judecată, cine verifică dacă CSM a luat corect acea decizie?”, scrie judecătorul pe blog.

Peste 1.000 de magistraţi critică proiectul 

Peste 1.000 de judecători şi procurori susţin memoriul „Magistratura curată nu are nevoie de filtre de impunitate!”. 

„Condiţionarea trimiterii în judecată a judecătorilor şi a procurorilor, pentru săvârşirea anumitor infracţiuni, în special cele de corupţie, de încuviinţarea Consiliului Superior al Magistraturii, constituie un «filtru» neconstituţional şi scade încrederea publică în actul de justiţie, deoarece riscă să fie percepută ca o «garanţie a impunităţii» magistraţilor suspectaţi de corupţie sau ca o «superimunitate». (…) Solicităm parlamentarilor de bună credinţă să nu voteze proiectul de lege PL-x nr. 108/2021 în forma adoptată de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi din Camera Deputaţilor. Susţinem obiectivul declarat al proiectului de lege, respectiv desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, obiectiv pe care sperăm ca puterea legislativă să îl îndeplinească în cel mai scurt timp. Cu toate acestea, modificările operate în comisia juridică a Camerei Deputaţilor pot sabota lupta anticorupţie în egală măsură ca existenţa Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie. Solicităm Preşedintelui Camerei Deputaţilor să sesizeze urgent Comisia de la Veneţia şi GRECO cu privire la acest proiect legislativ”, arată magistraţii în memoriu.

Superimunitatea – varianta lui Predoiu

Problema superimunităţii magistraţilor datează din ultimul mandat de ministru al Justiţiei al lui Cătălin Predoiu. Atunci, proiectul de desfiinţare a SIIJ prevedea că anchetarea unui judecător sau a unui procuror trebuie să fie aprobată de Procurorul General şi se punea problema cine şi cum l-ar ancheta pe acesta din urmă. Tot atunci se ridica problema unde merge procurorul de caz dacă nu obţine avizul de la procurorul general. În respectivul proiect, trimiterea în judecată a magistraţilor era lăsată în sarcina Secţiei pentru judecători sau, după caz, a Secţiei pentru procurori a CSM, ceea ce era văzut, în opinia multor specialişti, ca un privilegiu pentru magistraţi faţă de ceilalţi cetăţeni.