RETROSPECTIVĂ Partea plină a anului. Oamenii și faptele de aur din 2023
0Chiar dacă de multe ori simțim că anul ce trece a adus mai mult necazuri decât bucurii, când tragem linie, binele copleșește răul. Pentru finalul acestui an, am încercat să punem laolaltă cele mai de preț reușite din România anului care stă să treacă – fie că au bucurat întreaga țară, fie că fericirea a fost doar locală, aceste fapte, acești oameni ne rămân borne pentru anul ce urmează să vină.
CULTURĂ
• Timişoara a purtat titlul de Capitală Culturală Europeană, motiv pentru care în orașul de pe Bega au avut loc circa 1.500 de evenimente, fie ele piese de teatru, concerte, expoziții, conferințe și ateliere. Urbea cu un număr de 250.000 de locuitori a fost vizitată de circa 1,3 milioane de turiști, iar expozițiile Brâncuşi şi Brauner au bătut recordul de vizitatori.
• Transhumanța a fost înscrisă pe lista reprezentativă a Patrimoniului cultural imaterial al umanității UNESCO printr-un dosar multinațional la care România a contribuit alături de alte zece țări din Europa. Transhumanța se referă la mișcarea sezonieră a oamenilor împreună cu animalele lor între regiuni geografice sau climatice diferite, fiind o practică ancestrală, ce izvorăște dintr-o cunoaștere profundă a mediului înconjurător și implică practici sociale și ritualuri legate de îngrijirea și reproducerea animalelor, precum și de gestionarea resurselor naturale.
• Plăcinta dobrogeană, Pita de Pecica și Salinatele de Turda sunt noile preparate tradiționale românești certificate IGP (Indicație Geografică Protejată), alăturându-se celorlalte 11 produse românești deja protejate în Uniunea Europeană. Tot anul acesta România a aplicat să îi fie recunoscute batogul deltaic de sturion și babicul de Buzău.
• Picturile unui artist român vor ajunge pe Lună. Khaled Matar, în vârstă de 21 de ani, a fost selectat de NASA pentru a-i trimite pe Lună lucrările, „Fire Keeper“ și „Reaching for the Holy Grail“ fiind expuse la Art Renewal Center în SUA. Lucrările vor fi incluse în colecția „Polaris“ a proiectului „The Lunar Codex“, parte din programul NASA de a retrimite oameni pe Lună în 2026. Lansarea colecției este programată pentru noiembrie 2024, oferind lumii o arhivă globală de artă contemporană.
• Documentarul „Între Revoluții“ al lui Vlad Petri a fost distins cu premiul FIPRESCI la cea de-a 73-a ediție a Festivalului de Film de la Berlin, secțiunea Forum. Producția oferă o perspectivă complexă asupra istoriei recente, reflectată prin destinele a două femei din contexte diferite, România și Iran, care își scriu scrisori.
• Satul Rășinari a fost desemnat una dintre cele mai atractive destinații rurale din lume. Într-o ceremonie organizată de Organizația Mondială a Turismului - ONU și găzduită de Guvernul Arabiei Saudite, Rășinari a fost onorat cu titlul de Best Tourism Village. Aflat la doar câțiva kilometri de Sibiu, în Mărginimea Sibiului, satul se distinge prin atmosfera sa autentică și păstrarea tradițiilor, adăpostind 18 localități.
EDUCAȚIE
• Anul 2023 a fost marcat de performanțe extraordinare ale elevilor români la olimpiadele și concursurile internaționale. Aceștia s-au clasat pe podium la toate competițiile la care au participat, iar unele dintre aceste realizări au reprezentat premiere pentru România. În total, 138 de elevi au adus acasă nu mai puțin de 164 de medalii, premii și mențiuni, un rezultat deosebit la cele 30 de olimpiade și concursuri internaționale și regionale pe discipline (juniori şi seniori). Printre acești tineri excepționali, 20 au fost distinși cu 2, 3 sau chiar 5 premii. Elevii au adus acasă 57 de medalii de aur, 55 de medalii de argint, 30 de medalii de bronz și 22 de mențiuni/diplome echivalente.
• Trei elevi de la Liceul „Traian Lalescu“ din Hunedoara au reușit să își aducă contribuția la cercetarea spațială cu un soft revoluționar. Programul, numit „AstriX Mission Space Lab“ a fost testat cu succes pe Stația Spațială Internațională (SSI) în perioada aprilie-mai 2023. Creat de Alexandru Budiul, Maria Alexa și Luca Rădos, softul a furnizat aproximativ 1.000 de imagini, contribuind la evaluarea stării de sănătate a vegetației terestre. Profesorul coordonator Mircea Nistor și-a exprimat entuziasmul pentru această realizare subliniind contribuția semnificativă adusă de elevi în cercetarea spațială.
• Elevii de la Colegiul „Petru Rareş“ din Piatra Neamţ au câștigat aurul la un concurs mondial de robotică organizat de NASA cu proiectul „Neves“, o navă spațială proiectată pentru funcționare nelimitată. Echipa a demonstrat inovație și ingeniozitate în proiectarea navei spațiale. Cu peste 17.000 de participanți și 3.800 de proiecte, elevii din Piatra Neamț au fost apreciați pentru abordarea detaliată a aspectelor tehnice, sociale și de regenerare a resurselor. Echipa continuă să impresioneze, obținând și alt premiu de aur pentru proiectul „Delphos“ la un concurs mondial organizat de National Space Society. Astfel, România se afirmă pe plan global în explorarea spațiului și inovarea tehnologică. Realizarea le-a adus premiul I în cadrul Programului Național „Henri Coandă“ al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării.
• Ana-Maria Rusu, profesoară de muzică la Colegiul Naţional „Unirea“ și Școala Gimnazială nr. 5 „Anghel Saligny“ din Focșani, a fost nominalizată pentru prestigiosul premiu Top 50 Global Teacher Prize, organizat de Fundația Varkey. Această competiție internațională recunoaște eforturile de îmbunătățire a standardelor de educație pentru copiii defavorizați, iar câștigătorul primește un premiu în valoare de 1 milion de dolari. Nominalizarea Anei-Maria Rusu o plasează printre cei mai buni profesori din lume. Cu o experiență de 18 ani în învățământ, ea a dezvoltat metode interactive de predare a muzicii, care au fost adoptate și implementate de alți profesori din țară și Republica Moldova. Aceasta este a treia nominalizare a unui profesor român la Top 50 Global Teacher Prize. În trecut, au mai fost nominalizați Mirela Tanc în 2021 și Manuela Prajea în 2016.
• În urma cutremurului devastator din februarie 2023 din Turcia și Siria, o echipă de 55 de medici și pompieri români a participat la operațiuni de salvare și asistență medicală. Echipa a reușit să salveze vieți și să acorde ajutor medical într-o situație gravă, cu un bilanț tragic de aproape 60.000 de morţi, cu 1,5 milioane de oameni rămași fără adăpost și pagube materiale estimate la circa 170 de miliarde de dolari. După zece zile de misiune dificilă, echipa a revenit cu bine acasă. Echipa românească continuă să fie un exemplu de solidaritate și ajutor umanitar în situații de criză internațională.
ȘTIINȚĂ ȘI DEZVOLTARE
• România a deschis primul spital de stat finanțat exclusiv din donații private pentru copiii bolnavi de cancer. Fondatoarele asociației „Dăruiește Viață“, Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu, au condus proiectul timp de cinci ani, obținând 53 de milioane de euro din donațiile a peste 350.000 de români și sprijinul a peste 8.000 de companii private. Spitalul, cu 9 niveluri, este destinat tratamentului copiilor cu cancer și vine cu facilități de ultimă generație precum primul compartiment de Radioterapie pentru copii dintr-un spital de stat, secții de Oncologie și Hemato-Oncologie, oferind tratament multidisciplinar pentru patologia oncologică. Cu avizele de funcționare aproape finalizate, se așteaptă ca primii pacienți să fie primiți în cursul anului viitor. Proiectul continuă cu a doua clădire pentru a construi primul campus medical din România. Spitalul va fi donat la cheie statului român și reprezintă nu doar un succes comunitar, ci și o critică semnificativă la adresa politicienilor.
• România adaugă o realizare semnificativă pe lista sa, cu inaugurarea „Golden Gate-ului“ său, Podul de la Brăila. Cu o investiție totală de 2,4 miliarde de lei, este cel mai mare pod suspendat din țară, aducând cu sine perspective noi nu doar pentru dezvoltarea și conectivitatea între județele Brăila și Tulcea, dar și între porturile de la Marea Neagră și Delta Dunării, contribuind la consolidarea legăturilor dintre regiuni. Cu sprijin financiar european de 363 de milioane de euro, podul devine un simbol al solidarității și coeziunii europene.
• România renunță la dosarul cu șină. Într-un pas remarcabil către modernizarea administrației publice, s-a pus capăt unei epoci birocratice prin intrarea în vigoare a unei legi care elimină obligativitatea dosarului cu șină sau a oricărui alt obiect de birotică în relația cetățenilor cu instituțiile publice. Noua lege stipulează că instituțiile publice nu pot cere cetățenilor să furnizeze dosare, dosare cu șină sau alte obiecte de papetărie pentru soluționarea cererilor de servicii publice. Instituțiile publice sunt acum obligate să accepte documente în format electronic și să faciliteze accesul cetățenilor la serviciile publice prin intermediul platformelor online sau prin e-mail.
• România a făcut un pas semnificativ către reciclare și o economie circulară, lansând Sistemul Garanție-Returnare (SGR) pentru ambalajele de plastic, aluminiu și sticlă. Românii vor plăti o mică garanție de 0,50 lei la achiziționarea băuturilor îmbuteliate, iar returnarea ambalajelor goale va înapoia această garanție. Programul promite că va ajuta la protejarea mediului înconjurător, ambalajele colectate nemaiajungând la groapa de gunoi sau în natură – acest lucru fiind posibil plin implicarea tuturor românilor, inclusiv a autorităților și comunităților locale. Astfel, se promovează reciclarea și reducerea deșeurilor, facilitând o soluție sustenabilă pentru ambalajele care poluează. Prin sistemul de garanție-returnare am putea colecta 77% din PET până în 2025 și 90% până în 2029, ținte impuse de Uniunea Europeană.
• România a luat o măsură semnificativă pentru sănătatea publică, oferind gratuitate la vaccinul HPV pentru fete și băieții cu vârsta cuprinsă între 11-18 ani. Femeile de 19-45 de ani pot beneficia de vaccin cu o reducere semnificativă de 50%, protejându-se astfel împotriva cancerului de col uterin. Vaccinarea nu este obligatorie și se obține prin prescripție medicală.
• Cercetătorii români au creat o mașină cu hidrogen la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice (ICSI) din Râmnicu Vâlcea. Acest pas îndrăzneț are scopul de a determina Guvernul să investească în tehnologii nepoluante, deschizând calea către transportul verde în România. Cu un cost de aproximativ 300 de lei pentru un plin, mașina are o autonomie de 600 de kilometri, reprezentând un avans semnificativ către viitorul mașinilor nepoluante.
• Metrorex a finalizat proiectul de accesibilizare a stațiilor de metrou pentru nevăzători, îmbunătățind semnificativ condițiile pentru această categorie de pasageri. Lucrările au inclus dotarea celor 63 de stații cu elemente Braille și semnalistică, finanțate din fonduri europene.
• Câmpina devine orașul cu un gest inedit de solidaritate, găzduind singurul frigider comunitar din țară. Această inițiativă încurajează oamenii să doneze alimente, oferindu-le celor în nevoie posibilitatea să se servească liber din frigider. Ideea, implementată de o asociație locală care a obținut 8 milioane de lei în fonduri europene, a devenit un sprijin esențial pentru familiile cu venituri sub 1.000 de lei. Frigiderul comunitar din Câmpina este aprovizionat zilnic de către locuitorii generoși ai orașului, care doresc să contribuie la binele comun. Principiul este simplu: cei care au nevoie pot lua alimente, iar cei mai norocoși lasă și pentru ceilalți. Peste 350 de familii înscrise în proiect beneficiază în prezent de această inițiativă, asigurându-și necesarul zilnic de hrană de zi cu zi.
• Eurostat plasează România pe locul doi în Europa, alături de Polonia, cu un notabil scor de 7,1 în Indicele Anual al Fericirii. Austria conduce clasamentul cu 7,9. Românii, mai fericiți decât grecii sau germanii, evidențiază importanța fericirii în context economic. Cetățenii UE, cu o medie de 7,1 puncte din 10, relatează satisfacție crescută odată cu nivelul de educație. Locuitorii rurali din anumite țări sunt ușor mai fericiți decât cei urbani, dar în România, orășenii se declară mai fericiți.
• Doi soți din Buzău au creat „melinis“, o dulceață inovatoare cu miere în loc de zahăr, brevetată ca unică în Europa. După zece ani de eforturi, Daciana Tarași, fizician, și Constantin Pascu, chimist, au dezvoltat un produs sănătos și delicios, renunțând la fierbere și zahăr și adăugând ingrediente precum cătina, afinele și petalele de trandafir. Lansată online în 2019, afacerea lor s-a extins rapid, cu producția lunară de 5.000-6.000 de borcane. Sortimentele diverse, de la cătină la petale de trandafir, au atras clienți fideli, iar produsele locale, bio, din dealurile Buzăului, definesc autenticitatea melinisului. Un borcan de 230 g costă între 25 și 50 de lei, oferind clienților o experiență gourmet și sănătoasă.
SPORT
• eSports a fost cap de afiș anul acesta în România. Nu doar că Iașiul a fost gazda Campionatului Mondial, venind la noi gameri din peste 120 de țări, dar cea mai bună jucătoare de Counter Strike: GO din lume este o româncă. Ana Dumbravă are 23 de ani şi a fost premiată în cadrul unei gale care a avut loc la Stockholm.
• România a devenit în premieră campioană mondială la minifotbal, după ce a trecut în finala din Emiratele Arabe Unite de Kazahstan. „Tricolorii“, de 6 ori campioni europeni la minifotbal, au pornit cu șansa a 5-a la turneul final din EAU.
• Echipa națională a României s-a calificat la turneul final al Campionatului European de anul viitor, care va avea loc în Germania. După opt ani de absență, naționala condusă de selecționerul Edi Iordănescu a terminat grupa de calificări pe prima poziție.
• Echipa feminină de gimnastică a României revine la Olimpiadă după 12 ani. Această calificare a fost obținută după ce gimnastele s-au clasat pe locul al 8-lea în calificările ediţiei a 52-a a Campionatelor Mondiale de gimnastică artistică de la Anvers.
• Maria Dănilă este prima femeie din țara noastră care atinge un vârf de peste 8.000 de metri din Himalaya: vârful Annapurna. Sportiva în vârstă de 35 de ani a reușit această performanță în primăvara acestui an, după o ultimă etapă a ascensiunii care a durat 17 ore.
• Echipa feminină de tenis de masă a României a cucerit medaliile de aur la Jocurile Europene de la Cracovia, după ce a învins Germania. La Campionatul European, echipa a reușit să câștige argintul, pierzând primul loc în fața nemțoaicelor. De asemenea, Bernadette Szőcs a câștigat aurul la simplu, în cadrul Jocurilor Europene, după ce a învins-o în finală pe Xiaoxin Yang (Monaco). În cadrul aceleiași competiții, Eliza Samara a câștigat medalia de bronz.
• Ana Andreea Beatrice a cucerit medalia de aur la Campionatul European de lupte. Românca este la al doilea titlu continental consecutiv, după cel de anul trecut. Tot aur a obținut și Mihai Denis, la categoria 55 de kilograme, după ce l-a învins pe reprezentantul Armeniei.
• România a cucerit cinci medalii de aur şi una de argint la Campionatele Europene de canotaj. În clasamentul general, ţara noastră s-a clasat pe locul al doilea, în spatele Marii Britanii, cel mai bun rezultat din istoria canotajului românesc la întrecerea continentală. La Campionatul Mondial, România a câștigat șase medalii, dintre care două de aur (Patru rame feminin – Mădălina Bereş, Maria Tivodariu, Magdalena Rusu, Amalia Bereş – și Dublu vâsle feminin – Ancuţa Bodnar şi Simona Radiş).
Se încarcă comentariile...
