Reporterii „Adevărul“ au intrat în baza SUA de la Deveselu, unde sunt amplasate 44 de focoase antirachetă VIDEO

După ce a trecut printr-un amplu program de modernizare, sistemul antibalistic de la Deveselu, care a fost puternic criticat de preşedintele rus Vladimir Putin, a fost dezvăluit marţi presei.

Cel mai modern sistem de apărare din Europa, care găzduieste 44 de rachete şi care a costat aproape un miliard de dolari este extrem de securizat fiind supravegheat 24 de ore din 24 de un sistem integrat de senzori. 

Mai mult, în jurul bazei există şi o zonă restricţionată. “Şi nu e uşor să o respecţi când în jur ai numai fermieri şi crescători de animale”, a declarat Razvan-Gabriel Bratulescu, comandantul unităţii făcând  aluzie la ciobanul care are stâna la mică distanţă de gardurile bazei. În plus, deasupra Bazei 99 există o zonă de restricţie aeriană  cu o rază de peste 8 kilometri pănă la o altitudine maximă de 20 de kilometri.

Sisteme asemănătoare celor de pe distrugătoare 

Echipamentele de la Deveselul sunt asemanatoare cu cele de pe distrugătoarele americane, dar adaptate pentru fi utilizate la sol. De fapt chiar şi designul centrului de comandă (Deckhouse) de la Deveselu aminteşte de turnul de comandă al unei nave militare, spune  John Fitzpatrick, ofiţerul american care comandă efectiv sistemul antibalistic. Militarul american a subliniat că rachetele pe care le poate lansa sistemul nu au încărcătură explozivă, sunt de tip cinetic (distrug ţinta prin simpla lovire a acesteia) şi, în ciuda unor speculaţii ale Moscovei, au misiuni pur defensive.  În fiecare moment, în centrala de comandă al sistemului se află 11 militari americani specialişti în operarea radarelor, sistemelor de comunicaţii sau de control al focului. 

De altfel, pentru prima dată, jurnalistii au avut acces şi în centrul de comandă şi control  al sistemului, locul din care, în caz de pericol, după ce se ia deczia finală a tragerii rachetei interceptoare, se apasă butonul roşu. Este vorba de o încăpere securizată care seamnă cu centrele de comandă ale NASA. Mai multe rânduri cu pupitre sunt pline de monitoare şi tastaturi, iar pe peretele din faţa operatorilor trei ecrane imense pe care sunt afişate date centralizate. 

Proiectile din noua generaţie

Printre altele, la recenta modernizare sistemul de la Deveselu a primit ultima generaţie de interceptoare. Este vorba de rachete de tip SM-3 block IIA, care au fost intens testate de forţele americane înainte de a fi trimise către bateriile proprii sau ale aliaţilor. Un ultim astfel de test s-a făcut la sfârşitul anului trecut, în Hawaii. Atunci, o rachetă de ultimă generaţie block IIA, lansată dintr-o bază precum cea de la Deveselu, a interceptat cu precizie o rachetă balistică.

Un astfel de interceptor de ultimă generaţie costă în jur de 20 milioane de dolari şi are o rază de acţiune de 2.500 de kilometri, de aproape trei ori mai mare în comparaţie cu generaţia mai veche. Cu 4,5 kilometri pe secundă (de 13 ori mai rapid decât viteza sunetului) interceptorul de ultimă generaţie are şi o viteză net superioară celor care au fost în dotarea bazei de la Deveselu şi care atingeau numai 3 kilometri pe secundă. La fel ca şi  variantele mai vechi, interceptorii SM-3 block IIA  nu au încărcătură explozivă sau periculoasă (nucleară, biologică sau chimică) şi sunt proiectaţi să distrugă rachetele ostile la impact, prin forţă cinetică. În afară de rachete balistice, sistemul de la Deveselu poate intercepta şi sateliţi inamici aflaţi în raza de acţiune a rachetelor. Sistemele SM-3 block IIA  sunt proiectate să rămână în serviciu până cel puţin în anul 2022, atunci când vor fi demarate testele cu o altă generaţie de rachete, SM-3 block IIB.

Foto Elena Stolerciuc

Deveselu a supărat Moscova

Administraţia Vladimir Putin a criticat de nenumărate ori iniţiativa SUA de a instala elemente antirachetă, în cadrul NATO, în România şi Polonia. Washingtonul şi NATO susţin că instalaţiile antirachetă din Europa nu sunt îndreptate contra Rusiei, vizând contracararea ameninţărilor balistice din Iran. În urmă cu câteva luni, administraţia Vladimir Putin îl convocase pe ataşatul militar al Statelor Unite pentru a-i transmite o propunere de măsuri în sensul menţinerii Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF). Printre măsurile propuse de Rusia se număra distrugerea instalaţiilor de lansare MK-41, folosite inclusiv în sistemul balistic Aegis Ashore, montat în România şi care urmează să fie amplasat şi în Polonia. Statele Unite au declinat oferta, iar INF a fost rupt. 

Armata rămâne cu 2 la sută din PIB 

Ministrul Nicolae Ciucă a declarat că România va consuma bugetul de 2 la sută din PIB pentru apărare în pofida faptului că a fost ratată finalizarea programelor de dotare cu baterii de rachete de coastă şi corvete. ‚Am luat decizia să plătimîn avans la programul de rachete Patriot pentru am rămas cu acei bani necheltuiţi. Anii viitori vom avea buget identic, de 2 la sută din PIB. Oricum am cerut o analizare şi o prioritizare a programelor de dotare pe care le vom demara în viitor’’,  a precizat Nicolae Ciucă.