Refugiaţii ucraineni au acces la servicii medicale, joburi şi educaţie
0
Urmează un val mare de refugiaţi ucraineni. Autorităţile române au anunţat că aceştia pot beneficia la cerere de servicii medicale la orice clinică sau spital din ţară, iar firmele care doresc să angajeze ucraineni nu au nevoie de aviz de angajare pentru aceste persoane pentru o perioadă de maximum nouă luni într-un an calendaristic. În acelaşi timp, cei care oferă cazare refugiaţilor vor putea cere decontarea cheltuielilor.
Cetăţenii din Ucraina care au ajuns în România vor beneficia de servicii medicale, medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale şi de serviciile cuprinse în programele naţionale curative la fel ca şi românii asiguraţi, a anunţat Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
În acest sens, a fost aprobat un ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, nr.127/2022. „Pe baza documentului de trecere a frontierei acceptat de statul român, cetăţenii străini sau apatrizii care provin din Ucraina beneficiază de servicii medicale, medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale şi de serviciile cuprinse în programele naţionale curative, la fel ca şi persoanele asigurate din România”, transmite sursa citată.
Furnizorii de servicii medicale la care se prezintă aceste persoane vor transmite la casa de asigurări de sănătate, prin orice mijloace de comunicare electronice, o copie a documentului pe baza căreia persoana va fi adăugată în Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI), prin atribuirea unui număr unic de identificare încadrat într-o nouă categorie creată special pentru evidenţa informatizată a acestor persoane, cu codul 426, denumită „Cetăţeni străini sau apatrizi aflaţi în situaţii deosebite care provin din zona conflictului armat din Ucraina, care intră în România şi nu solicită o formă de protecţie, conform Legii nr.122/2006 şi care nu sunt beneficiari ai Convenţiei ratificate prin Decretul nr.165/ 1961.”
„Trebuie să asigurăm asistenţa medicală necesară acestor oameni greu încercaţi, chiar dacă acest lucru presupune un efort suplimentar. Procesarea pentru atribuirea numărului unic de identificare se va realiza într-un timp foarte scurt, de aceea recomandăm medicilor ca, în momentul în care acordă servicii medicale unui refugiat din Ucraina, în primul rând să transmită în format electronic la casa de asigurări de sănătate documentele necesare, astfel încât până la finalul consultaţiei să primească numărul unic de identificare necesar înregistrării în SIUI a serviciului medical acordat,” a declarat Adela Cojan, preşedintele interimar al CNAS.
Cât dă statul pentru susţinerea refugiaţilor
În acelaşi timp, în şedinţa de Guvern de sâmbătă dimineaţă, au fost stabilite costurile pentru susţinerea cetăţenilor ucraineni. Astfel, hotelurile, pensiunile şi alte spaţii de cazare private şi publice, care găzduiesc refugiaţi, vor primi bani de la stat pentru aceste cheltuieli: 100 de lei pe noapte – la privat, şi 50 de lei – la stat, a anunţat azi premierul Nicolae Ciucă. Sunt alocate deja peste 200 de milioane de lei pentru cazarea a 70.000 de ucraineni.
Şi oamenii care şi-au deschis uşile caselor pentru refugiaţi vor primi bani pentru alimente. Unităţile de cazare – precum hotelurile şi pensiunile – vor putea cere decontarea cheltuielilor pe care le au cu refugiaţii la Inspectoratele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă, în baza documentelor justificative. Suma care va fi acordată este de 100 de lei pe noapte pentru fiecare persoană. În cazul instituţiilor de stat, suma este de 50 de lei pe noapte. Iar oamenii care i-au primit pe refugiaţi în propriile case vor primi câte 20 de lei pe zi pentru mâncarea oaspeţilor ucraineni.
România se aşteaptă la un val mare de refugiaţi în perioada următoare
„În zilele următoare, pe măsură ce conflictul continuă, pe măsură ce sunt distruse oraşele, şcolile, cartierele, vine o populaţie săracă, care nu îşi mai permite să tranziteze probabil prin România, ei vor veni şi vor fi foarte mulţi care vor trebui să rămână în România”, a subliniat zilele trecute ministrul român al Apărării, Vasile Dîncu.
Autorităţile, a mai spus Dîncu, lucrează la schimbarea legislaţiei, inclusiv a muncii, pentru a putea da permise ucrainenilor care vor să lucreze în România. Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă a anunţat firmele care doresc să angajeze ucraineni că nu au nevoie de aviz de angajare pentru aceştia pentru o perioadă de maximum nouă luni într-un an calendaristic, conform legislaţiei aflate acum în vigoare. Pentru a putea beneficia de asigurări sociale şi de sănătate, cetăţenii ucraineni trebuie să solicite statutul de refugiat şi să se înregistreze la oficiile pentru ocuparea forţei de muncă pentru a afla ce locuri sunt disponibile şi a beneficia de consiliere profesională, dar şi de formare.
La rândul ei, platforma de recrutare BestJobs a anunţat că sprijină integrarea socială a refugiaţilor din Ucraina. În acest sens, a introdus o etichetă specială, „ukrainian friendly job”, astfel încât firmele care doresc să angajeze refugiaţi să poată marca poziţiile destinate acestora direct în platformă pentru o mai uşoară identificare. În plus, candidaţii ucraineni vor găsi pe platforma de recrutare online un filtru de căutare a acelor joburi marcate astfel, pentru a le facilita aplicarea sau pot suna la numărul (+40) 31 710 4230, pentru a primi sprijin în limba engleză în identificarea joburilor potrivite şi pentru asistenţă în procesul de recrutare.
În acest moment, pe platformă există peste 32.000 de poziţii deschise, cu precădere în domenii precum Financiar/Contabilitate, Suport clienţi/ Outsourcing, IT, Vânzări şi Marketing, dacă au experienţă specifică şi cunosc o limbă străină. În plus, există peste 3.000 de joburi remote la care pot aplica cetăţenii ucraineni care cunosc limba engleză sau o altă limbă străină şi care îşi doresc să obţină un venit stabil în România.
Ce propune Comisia Europeană
Comisia Europeană a propus să acorde protecţie temporară persoanelor care fug de războiul aflat în desfăşurare în Ucraina şi aleg să părăsească ţara, precum şi un permis de rezidenţă, acces la un loc de muncă şi la asistenţă socială.
Noua legislaţie, concepută pentru o gestionare optimă a valului de sosiri în masă ale persoanelor dislocate în Uniunea Europeană, va oferi acelaşi nivel de protecţie în toate statele membre, iar ucrainenii nu vor mai fi obligaţi să treacă prin procedura solicitării de azil, care este mai îndelungată.
Odată adoptată decizia, protecţia temporară se va aplica ucrainenilor imediat pentru o perioadă de un an şi va putea dura până la trei ani, dacă situaţia din Ucraina nu se ameliorează suficient astfel încât oamenii să se poată întoarce acasă. Propunerea va fi discutată joi de către miniştrii de Interne ai UE.
Şcolarizare pentru copiii refugiaţi
Numărul mare de copii din familiile de refugiaţi ucraineni – circa 18.000 – care au ales să rămână până acum în România pune autorităţile române în situaţia de a găsi soluţii pentru şcolarizarea lor. Ministrul român al Apărării a declarat că se lucrează împreună cu reprezentanţii Ministerului Educaţiei în acest sens.
Asociaţia Şcolilor Particulare, ASP, a anunţat că are pregătite 160 de centre de zi în care pot fi acomodaţi peste 1.300 de copii şi tineri refugiaţi din Ucraina. Lista acestora este accesibilă pe pagina de Facebook a asociaţiei.
2.849 de cetăţeni ucraineni au solicitat până acum azil în România
Ciucă: Hubul umanitar pentru Ucraina va fi organizat la Suceava
Premierul Nicolae Ciucă a anunţat sâmbătă că un hub umanitar care va coordona ajutoarele europene pentru Ucraina va fi organizat la Suceava.
„Aseară am abilitat prin hotărârea CNSU ca DSU să înceapă de îndată pregătirile pentru organizarea unui hub umanitar în România. El va fi organizat la Suceava. Avem convingerea că acest hub, sub coordonarea autorităţilor de la Bruxelles, va putea să faciliteze şi să asigure coerenţa întregului efort care se face pentru a ajuta cetăţenii ucraineni. Contribuţia autorităţilor române este una semnificativă”, a declarat Nicolae Ciucă.
El a anunţat că pe platforma „Ucraina - împreună ajutăm mai mult” au fost înscrise 5.700 de oferte. Reamintim că preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, în 1 martie, la finalul şedinţei CSAT, că în România va fi creat un hub care să permită colectarea şi transportul donaţiilor internaţionale în domeniul ajutorului umanitar către Ucraina şi către ucraineni.
De altfel, Uniunea Europeană a furnizat, sâmbătă, prima tranşă din cei 500 de milioane de euro alocaţi pentru sprijinul refugiaţilor din Ucraina şi a decis acordarea dreptului de şedere ucrainenilor care fug din calea războiului. „Sunt recunoscător”, a scris, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, pe Twitter, în timp ce preşedintele CE a apreciat că refugiaţii „merită solidaritatea şi sprijinul nostru, la fel şi ţările care îi întâmpină”. „UE furnizează o primă tranşă de 500 de milioane de euro pentru a-i ajuta pe refugiaţi şi, în această săptămână, ne-am asigurat că aceştia obţin drepturi de şedere în UE pentru cel puţin un an”, a scris, sâmbătă, pe Twitter, Ursula von der Leyen.
Se încarcă comentariile...
