Propunere. Cameră specială de consum, pentru dependenţii de droguri
0
Consumatorii de droguri din Capitală ar putea beneficia de o cameră de consum, în care să fie asistaţi de o echipă multi-disciplinară. Astfel de spaţii sunt deja funcţionale în mai multe ţări, unde infracţionalitatea şi numărul infecţiilor cu HIV sau cu virus hepatic C au scăzut. Mai exact, camerele de consum sunt locuri sanitare sterile, amenajate în zonele afectate de consumul de droguri.
Astfel, se poate stabili contactul cu populaţia consumatoare pentru a o putea asista medical şi social. De asemenea, în aceste spaţii, persoanele dependente vor putea consuma droguri într-un mediu sigur pentru sănătatea lor, în prezenţa unei echipe multi-disciplinare formată din medic, asistent social şi un consilier care anterior a fost dependent şi a reuşit să se reabiliteze.
"Camerele de consum fac parte, alături de schimbul de seringi, din conceptul mai larg al reducerii riscurilor asociate consumului de droguri. Deşi iniţial au reprezentat un răspuns la problema consumatorilor de droguri injectabile, acestea se adresează şi persoanelor care fumează sau inhalează substanţe interzise prin lege", se arată într-un studiu de fezabilitate făcut de organizaţia neguvernamentală Carusel.
Asociaţia Carusel lucrează în mod direct cu consumatorii de droguri din Bucureşti, asigurându-le consiliere pentru reducerea riscurilor, schimb de seringi, prevenirea supradozelor şi însoţire către alte servicii de suport (tratament cu metadonă, consiliere şi testare HIV/Hepatita C, îngrijire medicală) şi militează pentru deschiderea camerelor de consum, susţinând că acestea ar fi utile atât pentru cei care consumă droguri, dar şi pentru comunitate.
Pe lângă cabine de injectare, pentru fumat sau prizat, în aceste spaţii se vor oferi şi programe de tratare a dependenţei de droguri, servicii adiţionale de consiliere medicală, socială, de integrare în comunitate, de identificare a unei locuinţe. De asemenea, în astfel de locuri se vor putea face testări pentru HIV şi hepatita C şi se vor oferi servicii medicale de urgenţă, pentru cazurile de supradoze.
Asociaţia Carusel a avut, numai în 2014, 1.000 de beneficiari unici, aproximtiv 50-60 de persoane solicitând zilnic serviciile oferite în centrul pe care organizaţia îl are în Ferentari.
"Noi activăm din 2012 în cartierul Ferentari, unde avem un centru de schimb de seringi şi lucrăm direct cu consumatorii de droguri injectabile. Le oferim seringi, tot ce înseamnă echipament de injectare, şi, pe lângă asta, primesc prezervative. O parte dintre beneficiari sunt femei care practică sexul comercial şi cu ele avem o abordare diferită pe partea de prevenire a bolilor cu transmitere sexuală. Pe baza acestei experienţe, noi ne-am dat seama că introducerea camerelor de consum de droguri vine să întregească cumva paleta de servicii actuală. Ne uităm la ce se întâmplă afară. Afară există astfel de camere, funcţionează şi este demonstrat ştiinţific că nu încurajează consumul de droguri. Mai mult decât atât, a adus linişte în comunităţile în care ele există", a declarat joi, pentru MEDIAFAX, program coordinator la Asociaţia Carusel, Ioan Petre.
El a precizat că prima cameră de consum ar putea fi deschisă în Ferentari, iar Gara de Nord ar putea fi o altă zonă în care ar fi necesare astfel de servicii.
Ioan Petre a mai spus că un astfel de spaţiu se deschide destul de anevoios şi nu este prea bine "tolerat" de către autorităţile publice. În plus, este nevoie de schimbarea legislaţiei în vigoare care prevede că posesia de droguri, consumul şi punerea la dispoziţie a unui spaţiu sunt total interzise.
"Ca să deschizi o cameră de consum ar trebui ca posesia să fie permisă într-o anumită cantitate pentru consum propriu, bineînţeles. Sau să existe o derogare, care este mai uşoară, pentru că noi vrem să deschidem centrul ăsta, să-l pilotăm un an şi pe urmă să vedem ce putem să facem în continuare. Iar pentru asta e nevoie de o derogare. Nu modifcăm direct legea, dar se poate da o derogare, prin emiterea unui ordin de ministru pentru implementarea camerelor de consum de droguri", a spus reprezentantul organizaţiei neguvernamentale.
Acesta a mai arătat că astfel de servicii şi-au dovedit deja utilitatea în ţările care au decis deja să asigure spaţii sigure pentru consumul de droguri.
"În total sunt zece ţări, iar, din punct de vedere al efectelor, după instalarea camerelor se vorbeşte foarte des despre scăderea nivleului de infracţionalitate în zonele respective, comunitatea are un sentiment de siguranţă mai mare. (...) Gândiţi-vă ce se întâmplă dacă un copil întâlneşte o seringă, probabil nu ştie ce e, ori se joacă cu ea, ori se înţeapă în ea, pot exista multe riscuri la care este expusă populaţia. Mai mult decât atât, gândiţi-vă ce înseamnă să vezi un consumator de droguri injectabile injectându-se în plină stradă, ceea ce se întâmplă, pentru că vorbim de oameni care n-au locuinţă sau, dacă au, sunt marginalizaţi de propria familie. Vorbim de sevraj, vorbim de durere, el este nevoit să-şi ia «răul» şi atunci, unde găseşte un cotlon, o alee, o scară de bloc, în parc, îşi face injecţia. Sunt dese situaţiile în care oameni spun: l-am văzut cum se injecta în stradă şi eram şi cu copilul. Asta face o cameră de consum de droguri: ia fenomenul din stradă şi îl pune într-un spaţiu sigur, steril, cu profesionişti care sunt gata să intervină oricând în cazul unei supradoze. Mai mult, se stabileşte acea legătură cu acest grup vulnerabil, care nouă ne lipseşte", a explicat Ioan Petre.
În ce ţări există deja camere de consum
Elveţia, Germania, Olanda, Franţa, Norvegia, Danemarca, Spania, Canada şi Australia sunt printre ţările care au deja camere pentru consumul de droguri, iar acestea au fost organizate urmărind specificul comunităţii de utilizatori cărora li se adresează, dar şi al comunităţii generale în care sunt aşezate geografic.
O evaluare făcută pe serviciile oferite în camera de consum din Australia, în perioada 2007 - 2011, a arătat că funcţionarea ei a avut un impact pozitiv asupra scăderii numărului de cazuri de supradoză, aceasta funcţionând şi ca nod de trecere către serviciile de substituţie sau detoxifiere, şi a redus semnificativ problemele legate de injectarea în spaţiul public, contribuind la scăderea numărului de infecţii cu HIV sau VHC.
În ceea ce priveşte înfiinţarea camerelor de consum în România, această măsură nu mai apare menţionată ca tip de serviciu de asistenţă a consumatorilor de droguri în Strategia Naţională Antidrog 2013-2020, deşi diversificarea serviciilor de asistenţă pentru consumatorii de droguri este menţionată ca o măsură necesară pentru înbunătăţirea accesului consumatorilor de droguri la servicii de asistenţă specializată. Mai mult, se arată în studiul de fezabilitate al Asociaţiei Carusel, camerele de consum, ca tip de serviciu care aduce beneficii consumatorilor de droguri, apăreau menţionate în rapoartele Agenţiei Naţionale Antodrog (ANA) încă din anul 2005.
Specialiştii care lucrează cu persoanele dependente susţin că aceste camere de consum ar trebui introduse ca servicii de reducere a riscurilor în strategiile şi politicile naţionale de sănătate publică.
Strategia Naţională Antidrog 2005-2012 avea ca scop reducerea incidenţei şi prevalenţei consumului de droguri, însă în perioada 2012-2013, în pofida acţiunilor întreprinse de ANA, s-a constatat o creştere a consumului la nivelul întregii populaţii.
Un raport al Curţii de Conturi, făcut public în luna martie, prezenta mai multe nefuncţionalităţi în colaborarea ANA cu celelalte instituţii cu atribuţii în domeniu, care au dus, în pofida existenţei unei strategii naţionale şi a unor planuri de acţiune, la creşterea numărului de consumatori de droguri la finalul implementării documentelor elaborate cu scopul de a ţine fenomenul sub control.
În raport se arată că viziunea Strategiei Naţională Antidrog 2005-2012 a fost ca, la sfârşitul acestei perioade, în România să funcţioneze un sistem integrat de instituţii şi servicii publice care să asigure reducerea incidenţei şi prevalenţei consumului de droguri în rândul populaţiei generale, asistenţa medicală, psihologică şi socială a consumatorilor de droguri şi eficientizarea activităţilor de prevenire şi combatere a producţiei şi traficului ilicit de droguri şi precursori.
Reprezentanţii Curţii de Conturi au arătat că, pentru ca o strategie naţională antidrog să poată avea efectul scontat, este necesar ca acţiunile să se realizeze în mod concertat, printr-o strânsă colaborare între toţi partenerii implicaţi şi între aceştia şi Guvern, astfel încât să se asigure posibilitatea adaptării cadrului legal şi a resurselor necesare la noile tendinţe ale consumului şi traficului de droguri.
Se încarcă comentariile...
