Poliţia Rutieră nu mai are voie să ascundă radarele

Camera Deputaţilor a reexaminat, marţi, ca urmare a unei decizii a CCR, proiectul referitor la circulaţia pe drumurile publice, stabilind că se interzice utilizarea dispozitivelor de măsurare a vitezei din autovehicule care nu au înscrisurile Poliţiei şi nu sunt amplasate în locuri vizibile.

Mai mult, potrivit iniţiatorilor legea va interzice poliţiştilor amplasarea radarelor în locurile unde acestea nu sunt vizibile, precum curbe sau tufişuri.

„Proiectul de lege a fost atacat la CCR, iar acum, legea cuprinde in integralitate articolele declarate constituţionale. Potrivit legii votate ieri de Camera Deputatilor, care este for decizional, poliţiştii rutieri, respectiv poliţiştii de frontiera sunt obligaţi sa poarte uniformă cu înscrisuri şi însemne distinctive. O alta prevedere este cea referitoare la constatarea contravenţiilor in sensul ca in poate fi făcută doar cu mijloace tehnice certificate, omologate şi verificate metrologic, consemnându-se aceasta in procesul verbal de contravenţie. O noutate este şi faptul ca se interzice amplasarea aparatelor radar care nu sunt stationate in locuri vizibile, ceea ce înseamnă ca radarele nu mai pot fi ascunse in curbe sau tufisuri, după diferite obstacole. Dispozitivele mobile, de tip pistol, destinate măsurării vitezei se utilizează la o distanţă maxima de 10 metri. Legea pune bazele pe preventie, întrucât amplasarea radarelor la vedere înseamnă ca şoferul încetineşte şi devine prudent. Statisticile demonstrează ca acolo unde au fost montate machete ale maşinilor de poliţie, numărul accidentelor din cauza vitezei s-a redus simtitor”, au precizat iniţiatorii legii.

Pentru proiectul de lege s-au înregistrat 186 voturi ‘pentru’, 21 ‘împotrivă’ şi 7 abţineri.

Deputatul USR Ionuţ Moşteanu a precizat că USR a votat împotriva proiectului de lege. „A rămas o parte din ideea iniţială şi poliţiştii îi vor prinde mai greu pe vitezomani. (…) Încercaţi şi aţi reuşit printr-un vot să puneţi botniţă, frână Poliţiei. Dacă doreaţi să faceţi prevenţie, puteaţi să puneţi radare în puncte fixe, să faceţi campanii de conştientizare şi să faceţi infrastructură”, a motivat Moşteanu, citat de publicaţia G4Media.

Deputatul PSD Adrian Solomon a afirmat că proiectul este bun, având în vedere că, în prezent, poliţiştii se transformă în „vânători de oameni”.

„Este prima lege votată de Parlament cu privire la circulaţia pe drumurile publice. Din 2002, Poliţia a făcut aceste reglementări. (…) Ei nu văd în acest cod de circulaţie decât un mod de a-i vâna pe oameni. Nu pun accent pe prevenţie. Poliţiştii se transformă, nici mai mult şi mai puţin, în vânători de oameni. Umblând cu tot felul de maşini neinscripţionate nu facem prevenţie, ci vânătoare de oameni”, a susţinut Solomon.

Poliţia rutieră este împotriva radarelor la vedere

În vara anului trecut, după ce primise aviz negativ de la Guvern, a fost adoptat proiectul de lege privind modificarea Codului rutier, în sensul în care maşinile de poliţie cu radar trebuie presemnalizate cu un panou afişat cu 500 – 1.000 de metri înainte, pe sensul de mers. De asemenea, se arăta că maşinile cu radar trebuie să fie inscripţionate vizibil, dar şi poziţionate vizibil, iar dispozitivele radar de tip pistol să nu poată fi folosite la mai mult de 10 metri de maşina de poliţie.

Deputatul PNL Florin Roman, unul dintre iniţiatorii proiectului, susţinea, la vremea respectivă, că radarele nu sunt interzise, aşa cum a apărut în spaţiul public, ci doar acele radare care nu sunt în locuri vizibile. 

“Iar o să sară deontologii de doi metri. Raport final pe proiectul de lege privind interzicerea radarelor ilegale. Nu a radarelor legale. Acestea trebuie semnalizate aşa cum se întâmplă în toată lumea civilizată şi unde implementarea legilor similare a dus la scăderea numărului de victime din accidente rutiere. Avem mulţi decedaţi pe şosele în primul rând că avem drumuri proaste. Apoi neatenţia la volan şi consumul de alcool. Ceea ce este în prezent nu e în regulă. Prevenţia trebuie să devină prioritară! Acolo unde sunt machete cu maşini de poliţie, numărul accidentelor soldate cu victime scade. În paralel au crescut amenzile pentru cei care nu respectă regulile în trafic!”, declara atunci Florin Roman.

Reprezentanţii Poliţiei Rutiere au declarat pentru “Adevărul” cu ceva timp în urmă că prin modificarea legislativă privind radarele, agenţii sunt lăsaţi fără instrumentele cu ajutorul cărora  se poate combate flagelul vitezei excesive. Practic, spun ofiţerii, agenţii din teren nu vor mai avea cum sancţiona din punct de vedere legal pe cei care depăşesc viteza legală.  Şi concepţia conform căreia legea are un caracter preventiv a fost demontată de poliţişti. “Şoferii vor merge încet unde este <<anunţat>> radar şi vor <<alerga>> nestingherţi în rest”, spune ofiţerul.

Îm plus, aceste propuneri de modificări legislative vin în contextul în care un studiu minuţios OMS a calculat că o reducere cu 5% a vitezei medii de deplasare pe drumurile publice ar duce la o reducere cu 30% a numărului de accidente rutiere mortale. În general, un şofer din doi depăşeşte limita de viteză autorizată pe un anumit segment de drum, conform raportului.

"Aş vrea să înţeleg, dar nu pot. De ce se opun poliţiştii de la rutieră la presemnalizarea radarelor, ca mijloc de prevenţie? Doar pentru că dispare şpaga? Doar pentru că nu mai pot sta la pândă? Doar pentru că nu mai pot fi aroganţi?", declara recent deputatul PNL Florin Roman.

CCR: Legea nu este aptă să conducă la creşterea gradului de siguranţă 

Pe 6 noiembrie 2018, CCR a admis, parţial, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis legată de neconstituţionalitatea Legii pentru modificarea ordonanţei de urgenţă privind circulaţia pe drumurile publice, care prevede că maşinile de poliţie cu radar trebuie presemnalizate.

Judecătorii constituţionali au apreciat că soluţia legislativă nu este aptă să ducă la creşterea gradului de siguranţă rutieră, ci este de natură să crească agresivitatea rutieră.

„Soluţia legislativă mai sus menţionată nu este aptă, în opinia Curţii, să conducă la creşterea gradului de siguranţă a circulaţiei rutiere, întrucât nu asigură conformarea conducătorilor de autovehicule la regimul legal de viteză prevăzut pentru întreg sectorul de drum respectiv. Dimpotrivă, obligativitatea atenţionării conducătorilor de autovehicule cu privire la acţiunile poliţiei rutiere de supraveghere şi de control privind respectarea dispoziţiilor legale referitoare la limitele de viteză pe drumurile publice este de natură să ducă la creşterea agresivităţii rutiere pe segmentele de drum public pe care nu sunt postate panouri de atenţionare cu privire la prezenţa dispozitivelor destinate măsurării vitezei precizate anterior, iar nu la diminuarea şi stoparea acestei agresivităţi”, consideră CCR.