Pe invers. Strategia Naţională Antidrog s-a soldat cu o explozie a numărului de narcomani

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Tinerii sunt cei mai afectaţi de flagelul drogurilor FOTO Adevărul
Tinerii sunt cei mai afectaţi de flagelul drogurilor FOTO Adevărul

Strategia Naţională Antidrog în perioada 2005-2012 a fost un adevărat fiasco. Traficul şi consumul de droguri nu numai că nu au scăzut, dar chiar au crescut în ultimii ani. Acestea sunt concluziile unui raport al Curţii de Conturi, care a auditat performanţele strategiei naţionale antidrog.

Deşi statul alocă resurse consistente pentru lupta împotriva drogurilor, strategiile imaginate de specialiştii Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA) s-au dovedit a fi rupte de realitate. La fel ca stările trăite de consumatorii de droguri. Concret, strategia antidrog a avut un efect contrar. În loc să scadă, traficul şi consumul de stupefiante au crescut.

Un raport al Curţii de Conturi arată nefuncţionalităţile din colaborarea ANA cu celelalte instituţii cu atribuţii în domeniu, care au dus, în ciuda existenţei unei strategii naţionale şi a unor planuri de acţiune, la scăparea fenomenului de sub control.

În raport se arată că viziunea Strategiei Naţionale Antidrog (SNA) 2005-2012 a fost ca, la sfârşitul acestei perioade, în România să funcţioneze un sistem integrat de instituţii şi servicii publice care să asigure reducerea incidenţei şi prevalenţei consumului de droguri în rândul populaţiei generale, asistenţa medicală, psihologică şi socială a consumatorilor de droguri – lucru care nu s-a întâmplat.

Strategie după ureche

Auditorii Curţii de Conturi au stabilit că SNA 2005-2012 nu a avut la bază ”criterii specifice, măsurabile, de atins, relevante”, iar pentru Planurile de acţiune 2005-2008 şi 2010-2012, nu au fost prevăzuţi indicatori comensurabili, care să permită evaluarea gradului în care activităţile au fost realizate şi, implicit, obiectivele specifice au fost atinse.

“Mai mult, SNA 2005-2012 nu a beneficiat de un buget alocat distinct, prin care să se asigure o finanţare corespunzătoare a activităţilor prevăzute în cele două planuri de acţiune aprobate pentru implementarea SNA. Dincolo de aceste aspecte negative care au marcat Strategia încă de la elaborarea sa, pe parcursul implementării au intervenit şi alţi factori care au avut o influenţă negativă, dintre care cel mai reprezentativ a fost reorganizarea ANA, din anul 2009, în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR). Reorganizarea a condus la pierderea capacităţii instituţiei de implementare a unor proiecte importante cu finanţare externă sau internă cu valori semnificative, la pierderi de resursă umană specializată şi de resurse logistice”, se arată în raportul Curţii de Conturi.

Totodată, s-a ajuns la situaţia în care ANA nu a mai avut capacitatea de a asigura coordonarea unitară a luptei împotriva traficului şi consumului de droguri, desfăşurată de alte instituţii ale statului şi de organizaţii neguvernamentale. Cu alte cuvinte, fenomenul a cam fost scăpat de sub control.

Tinerii, victimele consumului de droguri

Consecinţele haosului din strategia ANA au fost imediate: consumul de droguri la nivelul întregii populaţii a crescut, în special în rândul tinerilor.
“În perioada 2012-2013, în baza aceloraşi indicatori, s-a constatat o creştere a consumului de droguri la nivelul întregii populaţii (15-64 ani) şi cu precădere în rândul celei tinere”, se arată în raport.

Reprezentanţii Curţii de Conturi notează că este evident că doar elaborarea unei strategii nu este suficientă, fără ca ulterior, în funcţie de evoluţia fenomenului drogurilor, să se asigure şi suportul necesar implementării acesteia (resurse financiare, umane şi logistice, precum şi un cadru legislativ adecvat).

Aceştia arată că, pentru ca o strategie naţională antidrog să poată avea efectul scontat, este necesar ca acţiunile să se realizeze în mod concertat, printr-o strânsă colaborare între toţi partenerii implicaţi şi între aceştia şi Guvern, astfel încât să se asigure posibilitatea adaptării cadrului legal şi a resurselor necesare la noile tendinţe ale consumului şi traficului de droguri.

Dependenţi de droguri de la vârste fragede

Consumul de droguri începe de la vârste din ce în ce mai fragede, chiar de la clasa pregătitoare, iar numărul narcomanilor infectaţi cu hepatita B şi HIV s-a dublat, arată ultimul raport al Agenţiei Naţionale Antidrog, din anul 2014.

Astfel, vârsta minimă a debutului în consumul de droguri a coborât în 2013 faţă de anul anterior de la 12 la 6 ani. În ceea ce priveşte vârsta medie la care românii dau de gustul narcoticelor, aceasta este între 25 şi 26 de ani.

De asemenea, faţă de 2013, numărul persoanelor infectate cu hepatita B şi cu virusul HIV s-a dublat anul trecut. În total, 30 de români şi-au pierdut viaţa din cauza drogurilor în 2013.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite