Operațiunea CRYPTO WAVE: percheziții în România și Republica Moldova pentru infracțiuni informatice și spălare de bani
0DIICOT a descins astăzi în 32 de locații din București, Dâmbovița și Constanța într-o anchetă transnațională vizând o grupare specializată în fraude informatice și spălare de bani, în cadrul operațiunii „CRYPTO WAVE”. Concomitent s-au făcut percheziții şi în Republica Moldova.

Procurorii DIICOT - Serviciul Teritorial Galați, împreună cu ofițeri de poliție judiciară din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Galați, au efectuat joi, 12 iunie, 32 de percheziții domiciliare în București și județele Dâmbovița și Constanța. Acțiunea face parte dintr-o anchetă complexă denumită generic „CRYPTO WAVE”, coordonată sub egida EUROJUST, care vizează destructurarea unui grup infracțional organizat implicat în fraude informatice, acces ilegal la sisteme informatice, operațiuni financiare frauduloase și spălare de bani.
Sursă video: Poliţia Română
Ancheta a scos la iveală că gruparea, cu activități desfășurate atât pe teritoriul României, cât și în Republica Moldova, a creat un mecanism sofisticat pentru a primi, schimba și transfera sume importante de bani obținute ilegal. Aceștia au folosit atât persoane fizice, cât și juridice din România și mai multe țări europene - Spania, Cehia, Germania, Țările de Jos, Italia, precum și Marea Britanie - pentru a masca proveniența banilor și a ajuta membrii grupului să evite urmărirea penală.
„Din probele administrate a rezultat că, pe teritoriile Republicii Moldova și României a fost constituită o grupare de criminalitate organizată în scopul obținerii unor beneficii materiale substanțiale prin săvârșirea de infracțiuni informatice.
În urma cercetărilor efectuate a rezultat că gruparea de criminalitate organizată a dezvoltat un mecanism prin care a asigurat primirea, schimbarea sau transferul unor sume importante de bani, în scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite a acestora, dar și pentru a ajuta membrii grupului infracțional să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei.
În acest sens făptuitorii au creat un mod de operare complex, cu caracter transnațional, cooptând persoane de pe teritoriul național precum și entități (persoane fizice și juridice) de pe teritoriile U.E. (Spania, Cehia, Germania, Țările de Jos, Italia) și Marii Britanii, care au fost implicate activ în primirea, schimbarea sau transferul unor sume importante de bani, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni”, a transmis DIICOT.
Banii, care proveneau din atacuri informatice, precum phishing, „man in the middle” și fraude pe site-uri de shopping, erau inițial transferate în conturi de firme create în Spania, Italia și Germania. Totodată, în România, membri ai grupării recrutau persoane care să deschidă conturi bancare, oferindu-le carduri și terminale mobile cu aplicații de banking, pentru a facilita transferurile și ascunderea originii banilor.
„Banii obținuți de la persoanele vătămate prin atacuri informatice de tip phishing și «man in the midlle» sau prin fraude pe site-uri cunoscute de shopping, ș.a. erau transferați, inițial pentru o scurtă perioadă de timp, de către membrii palierului „tehnic” ai structurii infracționale în conturile unor persoane juridice înființate pe teritoriile Spaniei, Italiei și Germaniei de către persoane racolate de membrii constituenți ai structurii infracționale.
În paralel, făptuitorii din palierul de conducere au organizat primirea sumelor de bani pe teritoriul României prin racolarea unui număr important de persoane pe care le-au determinat să-și deschidă la diferite unități bancare și să le pună la dispoziție conturi, cardurile atașate acestora precum și terminalele mobile pe care erau instalate aplicațiile de mobile banking prin care s-au efectuat transferuri de fonduri financiare ori deschiderea altor conturi în regim online”, au explicat procurorii DIICOT.
De asemenea, investigația a scos la iveală și utilizarea unor documente false pentru înființarea firmelor și deschiderea conturilor bancare. În cea mai mare parte, sumele au fost direcționate către platforme de tranzacționare a monedelor virtuale.



„În activitatea infracțională, atât pentru înființarea firmelor destinate colectării sumelor de bani, cât și pentru crearea de conturi bancare, au fost folosite și documente false.
Actele de urmărire penală au reliefat faptul că în cea mai mare parte sumele primite sau transferate prin utilizarea conturilor bancare au avut, ca destinație, platformele de tranzacționare a unor monede virtuale”, potrivit comunicatului DIICOT.
Până în prezent, au fost identificate peste 30 de victime, printre care societăți comerciale și persoane fizice, cu un prejudiciu estimat la aproximativ 2 milioane de euro.
În paralel, în Republica Moldova, au fost efectuate 12 percheziții în baza unui acord pentru o echipă comună de anchetă, semnat în martie 2025, sub coordonarea EUROJUST.
Persoanele implicate sunt audiate la sediul DIICOT Galați, iar ancheta continuă pentru a descoperi toate ramificaţiile acestei rețele infracționale.