Moştenitori penali de viţă nobilă. Cum a înhăţat ilegal prinţul Paul pădurea de la Snagov
0Un raport al Curţii de Conturi din 2012 arată modul fraudulos în care prinţul Paul ar fi intrat în posesia a 47 de hectare din Pădurea Snagov, domeniu public al Municipiului Bucureşti, care nu a fost niciodată în proprietatea Casei Regale.
Paul al României (numele din buletin al lui Paul Lambrino) este cercetat în dosarul în care Viorel Hrebenciuc şi fiul său Andrei sunt învinuiţi pentru implicare în retrocedarea ilegală a 90.000 de hectare de pădure, din Suceava. Mai exact, procurorii anticorupţie spun că există dovezi că prinţul şi soţia sa ar fi încercat să obţină ilegal reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui teren forestier de aproximativ 30.000 de hectare situat pe raza oraşului Broşteni, judeţul Suceava.
Aceasta însă nu este singura acuzaţie de acest gen pe care autorităţile i-o aduc lui Paul Lambrino. Ba din contră: nepotul ilegitim al lui Carol al II-lea este suspectat că ar sta în spatele jafului asupra Pădurii Snagov, iar Curtea de Conturi a descoperit ilegalităţile în 2012. Mai mult, auditorii au şi trimis un raport Parlamentului României, Ministerului Justiţiei şi Ministerului Finanţelor cu privire la modul în care Paul a primit peste 46 de hectare de pădure. Sesizarea a rămas însă fără răspuns.
Concret, raportul de audit privind „Situaţia patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990-2012“ consacră un capitol important modului în care Paul Lambrino ar fi primit ilegal 46,78 hectare din trupul de pădure „Fundul Sacului“, de pe malul lacului Snagov, care nu a fost niciodată în proprietatea Casei Regale.
Pădurea Snagov, domeniu public
Astfel, potrivit documentelor, prin decretul regal, în februarie 1930, Regele Mihai I a promulgat „Legea pentru înfrumuseţarea împrejurimilor Capitalei“. Legea prevedea ca Ministerul Agriculturii să cedeze gratuit Pădurea Snagov-Ţigăneşti (cu trupurile Fundul Sacului şi Popeşti) şi pădurea Băneasa, municipiului Bucureşti, pentru amenajarea acestora ca „staţiuni climaterice de odihnă, agrement şi sport“.
După întoarcerea lui Carol al II-lea pe tron, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, printr-o hotărâre din 22 iunie 1932, a acceptat să cedeze o suprafaţă din Pădurea Snagov către Casa Regală. Prin aceeaşi hotărâre, s-a prevăzut ca donaţia să fie făcută numai după întocmirea unui proiect de lege şi aprobarea acestuia. Proiectul însă nu s-a mai întocmit, iar Carol al II-lea a intrat în posesia pădurii fără să o deţină în proprietate, se precizează în raport.
Astfel, în 1948, când autorităţile comuniste au naţionalizat bunurile Casei Regale, în inventarul publicat în Monitorul Oficial din iunie 1948 nu au fost cuprinse şi cele 46,78 hectare din trupul de pădure „Fundul Sacului“, deoarece aceasta era în proprietatea statului – domeniul public al Municipiului Bucureşti.
Retrocedare ilegală cu repetiţie
Însă, în februarie 2002, prinţul Paul a solicitat Romsilva restituirea suprafeţei de 46,78 hectare din Pădurea „Fundul Sacului“. Cererea a fost respinsă, dar Paul nu a dezarmat. Un an mai târziu, în 2003, el a dat în judecată Primăria Snagov, pentru ca instanţa să o oblige la restituirea terenului.
La acea dată, prinţul nici măcar nu avea calitatea legală de moştenitor, deoarece tatăl său, Mircea Grigore Carol Lambrino, trăia, şi numai acesta din urmă putea cere reconstituirea dreptului de proprietate. „Deşi nu a prezentat un titlu de proprietate valabil şi nici nu a făcut dovada deposedării abuzive, Judecătoria Buftea i-a admis cererea lui Paul al României şi, prin sentinţa civilă din data de 26 iunie 2003, a obligat Comisia Judeţeană Ilfov pentru stabilirea dreptului de proprietate să-l pună în posesie cu suprafaţa de 10 hectare teren forestier, maximul la care dădea dreptul legea“, precizează Curtea de Conturi.
În 2005, după modificarea legii, Paul Lambrino a solicitat să i se restituie şi restul suprafeţei de 36,78 hectare din Pădurea Snagov, iar în iulie 2006, Comisia Judeţeană Ilfov i-a validat cererea.
Singurul membru al comisiei care s-a opus retrocedării a fost reprezentantul Romsilva.
Dovezile jafului
Tot Romsilva a fost cea care a atacat în instanţă hotărârea Judecătoriei Buftea. Acţiunea a fost respinsă definitiv şi irevocabil printr-o sentinţă, din 2007, a Curţii de Apel Bucureşti. Asta cu toate că la dosar fuseseră depuse mai multe documente care dovedeau indubitabil că pădurea de la Snagov nu a aparţinut niciodată Casei Regale.
Este vorba de Hotărârea irevocabilă a colegiului prezidenţial al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României, din 26 noiembrie 1941. „Având în vedere că prin memoriul-întâmpinare depus de mandatarul fostului Rege Carol al II-lea se recunoaşte, în mod categoric, că nu s-au îndeplinit formele legale pentru transmisiunea proprietăţii pădurii în discuţiune; că neexistând o transmisiune a dreptului de proprietate asupra suprafeţei de pădure, urmează că deţinerea ei de către fostul Suveran este lipsită de un temei legal şi deci cererea făcută prin acţiunea de faţă de a fi obligat fostul rege Carol al II-lea să restituie acest bun Statului Român este întemeiată şi trebuie admisă. (...) Obligă pe fostul rege Carol al II-lea să delase în plină proprietate şi posesiune a Statului Român următoarele imobile: (...) Trupul de pădure «Fundul Sacului» din pădurea Snagov, judeţul Ilfov, în suprafaţă de 46,78 hectare... „, se arată în hotărâre.
Mai mult, judecătorii au ignorat şi adresa oficială trimisă de Casa Regală şi Regele Mihai I, în 2007, Regiei Romsilva, în care se preciza: „Pădurea Fundul Sacului aparţine Statului Român şi nu a făcut niciodată parte din patrimoniul Regelui Carol al II-lea“.
Remus Truică, baron de Snagov
Drept urmare, în 2004, prinţul Paul a început să vândă din pădurea primită. O parte din aceasta a ajuns chiar la controversatul om de afaceri Remus Truică, şeful cancelariei premierului Adrian Năstase la acea vreme. Truică şi-a completat „moşia“ de pe malul lacului Snagov printr-un schimb dubios de terenuri. Pe domeniul de la Snagov, cea mai râvnită zonă imobiliară din jurul Capitalei, Truică şi-a ridicat un palat impresionant. ;
Prinţul Paul, cercetat în dosarul lui Hrebenciuc
Paul al României se mai află în centrul unul scandal de retrocedare. El este cercetat de DNA în dosarul de corupţie în care este anchetat şi Viorel Hrebenciuc. În acelaşi caz, mai sunt cercetaţi fiul fostului deputat PSD, Andrei Hrebenciuc, Ioan Adam, avocat şi deputat PSD, socrul lui Victor Ponta, Ilie Sârbu, şi Dan Costin Bengescu.
În interceptările făcute de DNA, Andrei Hrebenciuc discută inclusive despre cum ar putea să-l ajute pe prinţ să obţină ilegal câteva mii de hectare de teren. Procurorii susţin că gruparea Hrebenciuc l-a ajutat şi pe Paltin Sturdza să obţină ilegal o hotărâre de punere în posesie pentru 43.227 de hectare de pădure. Hrebenciuc ar fi încercat, prin mită şi trafic de influenţă, să obţină punerea rapidă în posesie a lui Sturdza şi vânzarea proprietăţii.
Mai multe ştiri pe aceeaşi temă:
Dosarul „Retrocedărilor“. Fostul deputat Viorel Hrebenciuc rămâne în arest
Deputaţii au aprobat demisia lui Viorel Hrebenciuc, dar l-au salvat, din nou, pe Ioan Diniţă
Dosarul „Eminenţa Rozalie“. Planul lui Viorel Hrebenciuc de anihilare a Justiţiei