Mii de români ar putea fi afectaţi de greva însoţitorilor de zbor ai companiei low-cost Ryanair. Ce despăgubiri pot cere

Aproximativ 3.800 de români ar putea fi afectaţi, azi şi mâine, de greva însoţitorilor de zbor ai companiei low-cost Ryanair, conform unei estimări a AirHelp, companie specializată în obţinerea de compensaţii pentru zboruri întârziate, anulate sau suprarezervate.

„În cele două zile sunt programate 38 zboruri Ryanair din România, iar dacă vor fi anulate sau întârziate, ar putea fi afectaţi în medie 3.800 de pasageri, luând în calcul cu grad mediu de ocupare de 100 de locuri per cursă”, se arată în documentul citat de Hotnews.

În România sunt afectate, astăzi, 13 curse din Bucureşti, către Bruxelles, Berlin, Atena, Dublin, Bologna, Milano Malpensa, Milano Bergamo, Roma (2 curse dus), Timişoara (2 curse dus), Madrid şi Londra. În aceeaşi situaţie vor fi una din Oradea către Milano şi alte două dus de la Timişoara către Bucureşti.

Pasagerii au dreptul de despăgubiri de până la 600 euro

Conform datelor companiei, pasagerii afectaţi au dreptul la despăgubiri de până în la 600 de euro de persoană, dacă zborul lor a avut o întârziere mai mare de 3 ore, a fost anulat sau suprarezervat.

Românii pot aplica şi obţine despăgubiri chiar dacă compania aeriană le oferă loc pe un alt zbor către destinaţia în care trebuie să ajungă, vouchere pentru mâncare şi băutură şi/sau loc de cazare.

Dreptul la despăgubiri pentru zboruri întârziate, anulate sau suprarezervate de către o companie aeriană de linie sau low-cost este reglementat de Uniunea Europeană prin Regulamentul (CE) nr. 261/2004.

 Condiţia este ca pasagerul să părăsească Uniunea Europeană cu orice companie aeriană sau să sosească în Uniunea Europeană cu o companie aeriană înregistrată în UE (sau Islanda, Norvegia sau Elveţia).

Spre exemplu, un cetăţean american care zboară din SUA sau Africa către o destinaţie din UE cu o companie ca Air France sau Lufthansa are dreptul la despăgubiri în cazul în care zborul său este afectat de întârzieri, anulări sau suprarezervări.

Totuşi, pasagerii afectaţi pot fi eligibili pentru despăgubiri doar cu următoarele condiţii:

- Zborurile înregistreaze întârzieri de cel puţin trei ore

- Este exclusiv vina companiei aeriene (ex: s-a defectat o aeronavă). Nu reprezintă motiv de compensaţii condiţiile meteo, vremea nefavorabilă, tulburările politice, atentatele teroriste.

- Compania aeriană refuză îmbarcarea pasagerului

De asemenea, potrivit Directivei Europene 261/2004, dacă un zbor are mai multe escale, inclusiv întârzierea la una dintre ele poate fi despăgubită, dacă sunt respectate condiţiile de eligibilitate. Esenţial este ca toate acele zboruri să fie pe o singură rezervare. În prezent, spune AirHelp, multe zboruri sunt operate în code-share cu partenerii aerieni din aceeaşi alianţă, însă compania care emite biletul de zbor este răspunzătoare pentru operarea cursei până la final, inclusiv pentru întârzierile sau anulările ce pot apărea.

Din acest an, zborurile întârziate sau anulate din cauza grevelor spontane ale piloţilor şi însoţitorilor de zbor sau personalului de pe aeroporturi se încadrează automat în dreptul la compensanţii. Pasagerii pot aplica retroactiv pentru despăgubiri în termen de trei ani după momentul zborului afectat şi pot primi compensaţii până la 600 de euro.

Situaţia întârzierilor din ultimii ani

Conform datelor companiei, în ultimii trei ani, peste 120.000 de pasageri din România au fost afectaţi de zboruri întârziate, anulate sau suprarezervate. Dacă aceştia ar fi aplicat pentru despăgubiri, ar fi fost recompensaţi cu 34 de milioane de euro.

“Din totalul numărului de zboruri programate în ultimele 36 de luni, peste 1.500 nu şi-au respectat programul de zbor, cele mai multe astfel de întâmplări având loc la nivelul anului 2016, când 566 de zboruri au fost întârziate sau anulate. Pe parcusul anului 2017, peste 42.000 de pasageri care au călătorit din România au fost afectaţi de întârzieri de mai bine de trei ore ale zborurilor, respectiv anulări şi supraîncărcări ale curselor”, menţionează sursa citată. 

Potrivit AirHelp, la nivelul lui 2017, între oraşele din România şi cele din străinătate au fost operate peste 152.000 de zboruri, din care peste 36.000 de curse au înregistrat întârzieri sau anulări. 

“Cele mai problematice zboruri cu plecare din România, adică cele mai multe şi mai mari întârzieri, au fost către Istanbul (Aeroportul Ataturk) - o întârziere totală de 14.134 minute, 236 ore sau aproximativ 10 zile, către Viena, ruta Timişoara-Bucureşti, către Munchen şi către Bucureşti. Tot la nivelul anului 2017, cea mai aglomerată zi pe aeroporturile din România a fost 18 august, data la care erau programate 285 de zboruri cu plecare din România. Dintre acestea, 29 au avut întarzieri între 15 şi 180 de minute, două au avut întârzieri mai mari de trei ore, respectiv alte două au fost anulate”, informează compania. 

Din aproximativ 34.000 de pasageri din acea zi, 450 sunt eligibili pentru compensaţii, sumele totale fiind de aproape 138.000 de euro pentru cele patru zboruri.

Cea mai aglomerată lună pentru România, în 2017, a fost noiembrie. După numărul mare de zboruri întârziate sau anulate pe toate aeroporturile din ţară, destinaţiile cele mai problematice au fost Istanbul, Viena şi Munchen.

Un studiu realizat de AirHelp, la nivelul Uniunii Europene, arată că:

85% dintre cetăţenii ţărilor membre nu ştiu ce drepturi au ca pasageri ai companiilor aeriene.

66% din turiştii europeni susţin că operatorii aerieni nu le oferă informaţii suficiente despre drepturile lor ca pasageri

13 milioane de pasageri pierd anual 5 miliarde de euro, pentru că nu aplică pentru despăbugiri pentru zboruri întârziate, anulate sau suprarezervate

Deşi pasagerii au dreptul să aplice pentru despăbugiri de până la 600 euro, doar 50% dintre ei aplică pentru compensaţii. Unul dintre motivele principale este faptul că transportatorii aerieni nu informează pasagerii despre drepturile acestora, după cum susţin 66% dintre participanţii la studiu.

Mai mult, în ciuda legii EC 261, existente de 14 ani, care reglementează dreptul pasagerilor la despăgubiri, aceştia nu aplică pentru compensaţii din următoarele motive: nu ştiu că au acest drept (42%), nu cred că sunt eligibili pentru despăgubire (36%) şi nu ştiu cum să depună o reclamaţie (24%).