MAI combate creşterea numărului de infracțiuni cu strategii inutile
0Ministerul de Interne a constatat o creștere a infracționalității și răspunde cu o strategie de o sută de pagini în care specialiștii în domeniul Ordinii Publice nu au identificat măsuri concrete care să vină în sprijinul cetățenilor.
Conform datelor statistice aferente anului 2022, România rămâne „îngropată” într-un val de infracționalitate, iar Ministerul Afacerilor Interne a pregătit un document oficial denumit pompos „Strategia Națională de Ordine și Siguranță Publică 2023-2027”, dar care nu va îndrepta prea mult starea de nesiguranță a cetățenilor, susțin cei care cunosc sistemul de Ordine Publică.
Conform documentului publicat recent în Monitorul Oficial, indicii infracționali au fost în creștere în anul trecut față de 2021 cu peste 5%. Vorbim de 527.535 de infracțiuni din care peste 100.000 de furturi și tot cam atâtea loviri sau alte violențe, deci fărădelegi care au afectat imediat cetățenii.
Fără a da date concrete, documentul MAI precizează că numărul infracțiunilor contra libertății și integrității sexuale a crescut în 2022 cu 14,46% față de anul 2021, dar și că anul trecut infracționalitatea stradală a accelerat cu 7,1%. În plus, tot la capitolul infracțiuni care afectează direct cetățenii mai vorbim și de o creștere a celor care au avut loc în școli. „În condițiile reluării cursurilor în unitățile școlare în septembrie 2021, în format fizic, numărul faptelor penale sesizate în perioada septembrie - decembrie a anului școlar 2021/2022 a înregistrat o creștere de peste 3,5 ori față de aceeași perioadă a anului școlar anterior, iar în perioada similară a anului școlar 2022/2023 a înregistrat o creștere de 83,6% față de anul școlar anterior. Ponderea cea mai mare este reprezentată de infracțiunile săvârșite în incinta unităților de învățământ preuniversitar (89,9%), cele mai multe dintre ele fiind săvârșite în mediul urban (77%). Predominante sunt infracțiunile de lovire sau alte violențe (61,1%) și cele de furt (9,4%). Asigurarea cu pază a unităților de învățământ continuă să reprezinte o problemă, în condițiile în care aproximativ o treime dintre acestea nu sunt asigurate cu pază umană sau cu sisteme de supraveghere video”, se precizează în document.
MAI susține că se înregistrează și un avans al violenței domestice, care a crescut cu peste 12% în 2022 față de anul precedent, în pofida faptului că polițiștii au emis un număr-record de 15.256 de ordine de protecţie (creștere de 10%).
Un balast care nu folosește la nimic
După ce prezintă datele statistice „Strategia Națională de Ordine și Siguranță Publică 2023-2027”, ministerul vine și cu o serie de propuneri de măsuri pentru atenuarea fenomenului infracțional, dar oameni care cunosc bine sistemul de Ordine Publică susțin că acestea sunt goale de conținut și au fost concepute pe principiul „să fie bine ca să nu fie rău”. „Acest material este un balast în care nu există măsuri concrete. Niște oameni din MAI care nu au văzut în viața lor un borfaș se apucă să facă referate ca să-și justifice lefurile, care nu sunt mici. Repet, nu există măsuri concrete. Să ne referim la capitolul «Prevenire și contracarare» din document cu referirea expresă la secțiunea «eficientizarea activităţii de prevenire și combatere a infracţiunilor contra patrimoniului și persoanei, cu accent pe cele îndreptate împotriva persoanelor vulnerabile, respectiv a celor asociate violenței domestice și a agresiunilor de natură sexuală». De exemplu, ce e aia «eficientizarea activității derulate de polițiștii de proximitate, consolidarea conceptului de funcționare a Poliției de proximitate, prin extinderea atributului de cunoaștere a populației și prezență în comunitate»? Păi nu te-ai gândit la asta când ai lichidat instituția «sectorist»? Păi omul ăla știa tot, dar absolut tot ce se întâmpla pe zona lui. Apoi, tot la partea de prevenire se spune că se dorește «îmbunățirea activităților specifice prevenirii și combaterii violenței domestice». Cum faci asta? Există propuneri de măsuri concrete? Evident că nu. S-a instituit măsura ordinului de protecție și s-a mărit pedepsa pentru încălcarea lui. Mai mult nu ai ce face”, a precizat pentru „Adevărul” un fost ofițer de poliție care a consultat documentul.
Realizată fiindcă așa cere CSAT
Sursa precizează că în strategia MAI se vorbește și de eficientizarea funcționării Serviciului de urgență 112, dar nu se spune cum trebuie făcut acest lucru. „Nu se precizează că ar trebui mărite pedepsele pentru cei care apelează aiurea la 112, dar nici că operatorii serviciului de urgență au nevoie de o pregătire specială. Strategia nu spune că operatorii 112 sunt cei care intră în contact cu victimele și că necesită, după model occidental, cursuri de mai multe luni până la certificare. Acești operatori trebuie să fie și polițiști, şi psihologi și medici în același timp, la figurat, evident. Trebuie o pregătire minimă în aceste domenii, numai așa pot fi ajutate eficient victimele, dar nimeni nu vorbește despre această necesitate. Să ne amintim de cazul Caracal. Nu s-a făcut nimic de atunci în acest domeniu, cu toate că au trecut ani”, a mai declarat fostul ofițer de poliție.
La rândul lui, Gabriel Gârniţă, preşedintele Sindicatului Democratic al Poliţiştilor SIDEPOL, a declarat că documentul MAI este o hârtie în care apar niște idei care vor rămâne fără efecte concrete. „Este o simplă strategie care se realizează din patru în patru ani. Pur și simplu trebuie bifată. Chiar cei din minister ne-au spus neoficial că o fac deoarece așa le cere CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Țării - n.red.) și nu fiindcă ar avea neapărat un scop. Ce spun ei acolo nu se prea poate pune în practică pentru că nu există bani și nici oameni. Oricum sunt chestiuni generice, nu se intră în detalii. Se vorbește despre ce trebuie făcut în principiu. În plus, un om din birou nu are cum să știe cum se combate infracționalitatea în stradă”, a precizat Gabriel Gârniţă.
Se încarcă comentariile...
