Legile Big Brother. CSM vrea control judecătoresc

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Parlamentul a votat o nouă lege Big Brother, dar legea a ajuns din nou la Curtea Constituţională FOTO Arhivă
Parlamentul a votat o nouă lege Big Brother, dar legea a ajuns din nou la Curtea Constituţională FOTO Arhivă

Consiliul Superior al Magistraturii vrea ca serviciile secrete să aibă aprobarea unui judecător pentru a avea acces la informaţii cibernetice pentru identificarea abonaţilor. Şi reprezentanţii societăţii civile se tem de abuzurile împotriva cetăţenilor, în timp ce şeful SRI susţine că noile ameninţări teroriste pot pune în pericol grav securitatea naţională

Consiliul Superior al Magistraturii vrea să se implice în crearea legilor pentru securitatea cibernetică. Judecătorul Horaţius Dumbravă a susţinut joi, în şedinţa plenului, că CSM trebuie să susţină necesitatea autorizării prealabile din partea unui judecător pentru accesul la datele necesare identificării unui abonat chiar şi de către un serviciu de informaţii sau alte instituţii publice.

“Este necesar un control judecătoresc prealabil accesării datelor. Această lipsă de prevedere din textul legii lasă semne de îndoială cu privire la protejarea interesului public şi dreptul la viaţă privată, intimă şi de familie”, a susţinut Dumbravă, în şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în timpul discuţiilor despre legea Big Brother.

Dumbravă a spus că nu a fost solicitat avizul CSM cu privire la implicarea autorităţii judecătoreşti în cazul Ordonanţei de Urgenţă nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice.

Propunerea lui Dumbravă a fost acceptată şi de preşedintele CSM, Marius Tudose. “Am găsit de cuviinţă să dezbatem, într-un grup de lucru, în ce măsură avem posibilitatea să intervenim în faza în care este această procedură”, a spus Marius Tudose.

Opiniile magistraţilor din CSM se apropie de cele ale reprezentanţilor societăţii civile, care susţin că legile Big Brother ar da posibilitatea autorităţilor să comită abuzuri împotriva cetăţenilor.

SOCIOLOGUL MIRCEA KIVU: TROCUL SECURITATE CONTRA LIBERTATE NU POATE FI ACCEPTAT

Sociologul Mircea Kivu consideră inacceptabilă ideea de securitate prin îngrădirea libertăţilor oamenilor. Kivu susţine că este nevoie de un plan de întărire a securităţii, dar fără a încălca libertăţile cetăţenilor. „Mi se pare greşit să se ia o decizie sub impulsul emoţiei. Nu trebuie ca evenimentele de la Paris să fie un motiv pentru a repune în discuţie aceste teme. Cred că trebuie gândit un plan de întărire a securităţii, dar care să pornească de la premisa că libertăţile individuale nu pot fi diminuate. Nu pot fi de acord cu ideea „ori securitate, ori libertate“. Trebuie păstrate libertăţile aşa cum sunt. În cazul cartelelor de telefonie prepay, dacă s-ar cere datele personale, ar fi o restrângere a drepturilor şi ar crea un precedent pentru alţi paşi viitori. Trocul securitate contra libertate nu poate fi acceptat“, a declarat, pentru „Adevărul“, sociologul Mircea Kivu.

La rândul lui, specialistul în comunicare politică Adi Zăbavă este de părere că nu există o dezbatere reală asupra acestor legi. „Cred că societatea românească pierde foarte mult când vine vorba despre astfel de subiecte sensibile pentru că nu suntem în stare să avem o dezbatere productivă. În momentul de faţă avem păreri disparate ale unei părţi sau a celeilalte părţi, fără să ne aşezăm la masă – societate de informaţii, societate politică, societate civilă – pentru a discuta cu adevărat subiectul, pentru că e unul important. Este vorba despre nişte legi care într-o oarecare măsură aduc atingere unor libertăţi şi nu pot fi decât rezultatul unor dezbateri publice“, arată Adi Zăbavă.

GENERAL SRI: ACESTE LEGI AR ADUCE UN PLUS

Pe de altă parte, generalul în rezervă Ion Ştefănuţ, fost şef al Direcţiei de Prevenire şi Combatere a Terorismului din cadrul SRI, spune că legislaţia în domeniu nu are carenţe de neacoperit, dar crede că legea Big Brother şi legea privind cartelele pre-pay ar aduce „un plus profesional“. „Fără a fi o soluţie definitivă, un panaceu miraculos, ar aduce un plus de avantaj profesional ofiţerilor de informaţii, dar să nu cădem în greşeala de a ne imagina că antiterorismul, munca antioperativă împotriva terorismului, se leagă exclusiv de telefoane, de apeluri... Nici vorbă. Munca este infinit mai complicată. Eu nu am sesizat că ar fi carenţe uriaşe sau hiatusuri de neacoperit în legislaţie“, a explicat joi Ştefănuţ.

El a apreciat că în orice lege elaborată de o minte omenească se va găsi „un sâmbure, chiar ascuns, chiar inconştient, al unor viitoare abuzuri“. „Pe de altă parte, nici nu poţi încredinţa unor calculatoare sarcina de a elabora legi pentru că mâine calculatoarele ne vor trimite pe toţi la execuţie ca fiind imperfecţi şi ineficienţi. Da, cred că ştiu despre ce este vorba în temerile publicului, cred că în bună măsură aceste temeri sunt justificate, plec de la străvechiul adagio, puterea corupe, puterea absolută corupe absolut“, a argumentat fostul general SRI.

Directorul Serviciului Român de Informaţii, George Maior, susţinea săptămâna aceasta că aceste mijloace legale sunt necesare serviciilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, întrucât, în momentul de faţă, există nevoia identificării corecte a tuturor factorilor de risc.
Referindu-se la situaţia generată de ultimele evenimente din Franţa, directorul SRI a arătat că noile ameninţări teroriste sunt de natură să pună în pericol grav securitatea naţională şi ordinea publică, dar şi credibilitatea şi autoritatea instituţiilor de aplicare a legii. ;

CE SUNT LEGILE BIG BROTHER ŞI CINE LE CERE

Atentatele teroriste din săptămâna trecută au readus în discuţie legea cartelelor prepay pe care autorităţile vor să le cumpărăm cu un act de identitate şi legea securităţii cibernetice, care oferă serviciilor secrete acces la baze de date prin care pot identifica anumiţi utilizatori de telefonie sau internet.
Practic, reglementările vizează reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice, stabilirea cadrului juridic în domeniul utilizării cartelelor preplătite, dar şi necesitatea utilizării imaginilor obţinute din sistemele publice de monitorizare video.
Comisia de Apărare a Senatului preciza la finalul anului trecut că legea securităţii cibernetice nu se adresează persoanelor fizice, utilizatoare de internet, ci “persoanelor juridice de drept public sau privat, care au calitatea de proprietari, administratori, operatori sau utilizatori de infrastructuri cibernetice”. Aceasta este o nouă versiune a unei legi asemănătoare care însă anul trecut a fost declarată neconsitituţională. De precizat că şi această nouă versiune a fost atacată de PNL la Curtea Constituţională.
Legea înregistrării cartelelor de telefonie mobilă prepay, declarată şi ea neconstituţională în vara anului trecut, prevede că toţi utilizatorii trebuie să prezinte un act de identitate atunci când achiziţionează o cartelă, iar datele sunt stocate într-o bază de date.

VICTORIA NULAND CERE ADOPTAREA LEGILOR

În urmă cu două zile, secretarul de stat american Victoria Nuland a cerut politicienilor adoptarea acestor legi pentru ca România să poată ajuta mai mult aliaţii în lupta contra terorismului. În Europa sunt mai multe ţări care deja au adoptat legea cartelei preplătite. Astfel, trebuie să te înregistrezi cu CNP-ul dacă vrei să cumperi cartele prepay în Spania, Italia, Grecia, Bulgaria, Slovacia, Germania, Letonia. Franţa se află printre ţările care nu cer deocamdată datele personale la vânzarea unei cartele prepay.

ÎN CE ŢĂRI DIN EUROPA TREBUIESC DATELE PERSONALE PENTRU CUMPĂRAREA UNEI CARTELE PREPAY

În Europa, pentru a cumpăra o cartelă pre-plătită trebuie să te înregistrezi cu CNP-ul în mai multe ţări, precum: Spania, Italia, Grecia, Bulgaria, Slovacia, Germania, Letonia.

Franţa se află printre ţările care nu cer datele personale la vânzarea unei cartele prepay.

COMISIA EUROPEANĂ: SUTE DE PEDOFILI PRINŞI DUPĂ DATELE OPERATORILOR DE INTERNET ŞI TELEFONIE

Comisia Europeană a arătat într-un raport că operaţiunea “Rescue”, desfăşurată între 2008 şi 2011 de Europol, a avut succes datorită accesului la datele de telefonie şi internet. În urma operaţiunii au fost identificaţi aproape 700 de membri ai unei reţele internaţionale de pedofili care opera pe internet.

Liderul acesteia a fost arestat în Olanda, iar datele reţinute de operatorii de internet şi telecom i-au ajutat pe anchetatori să îi prindă pe vinovaţi.

Evenimente

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite