La ce ajută datele colectate la recensământ. 18,15 milioane de români s-au recenzat. Ce urmează

0
0
FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

Recensământul populaţiei 2021 s-a încheiat, iar 95,4% din populaţia rezidentă în România a fost luată în evidenţele Institutului Naţional de Statistică. Printre altele, datele obţinute în ultimele luni de autorităţi pot fi folosite pentru a construi politici publice, de exemplu, necesarul de şcoli, de spitale sau de reţele de transport local pentru fiecare localitate în parte

Până la finalul zilei de 31 iulie, ultima zi de recenzare, s-au înregistrat în total 18,15 milioane de persoane, reprezentând 95,4% din populaţia rezidentă ţintă estimată a României la 1 decembrie 2021 (19,02 milioane de persoane), a informat Institutul Naţional de Statistică (INS). „Pe 31 iulie 2022, a fost finalizată ultima etapă de colectare a datelor de recensământ atât prin deplasarea recenzorilor la adresele de reşedinţă obişnuită a populaţiei care nu s-a autorecenzat online în perioada 14 martie - 27 mai 2022, cât şi prin colectarea datelor de la punctele de recenzare fixă. Până la finalul zilei de 31 iulie, ultima zi de recenzare, s-au înregistrat în total 18,15 milioane de persoane, reprezentând 95,4% din populaţia rezidentă ţintă estimată a României la 1 decembrie 2021 (19,02 milioane persoane)”, arată INS.

Care au fost judeţele „harnice”

Judeţele fruntaşe la procentul de persoane recenzate sunt: Vrancea (109% din totalul persoanelor înregistrate în perioada 14.03-31.07.2022 în total populaţie rezidentă ţintă estimată la 1.12.2021), Bistriţa-Năsăud (106,8%), Botoşani (105,9%), Călăraşi (102,2%), Teleorman (101,4%), Olt (101,3%), Gorj (101%), Sălaj (100,8%) şi Neamţ (100,7%). La polul opus se află judeţul Timiş (83,5%), Municipiul Bucureşti (85,2%) şi Iaşi (89,4%).

După încheierea perioadei de colectare a datelor, conform art. 22 din O.U.G nr 19/2020, „se realizează asigurarea completitudinii datelor individuale privind persoanele, gospodăriile, locuinţele şi clădirile. Aceasta se realizează prin imputare prin metode statistice, din surse statistice şi administrative, pentru acele unităţi statistice pentru care nu există un formular completat cu date, în conformitate cu metodologia prevăzută la art. 9 alin. (4)” Metodologia de imputare statistică ce se va aplica pentru recensământ a fost aprobată în iulie 2021, de către Comisia Centrală pentru Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor (CCRPL2021).

 

La ce este util recensământul

Sociologul Vasile Gheţău spune că în prezent Institutul Naţional de Statistică începe finalizarea celei mai dificile faze a Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor 2021, operaţiunea statistică cea mai importantă pe care a desfăşurat-o şi o desfăşoară în ultimii 10 ani. „Este de dorit ca Institutul Naţional de Statistică să informeze opinia publică asupra criteriilor, tehnicilor, instrumentelor şi metodelor ce vor fi aplicate pentru recenzarea persoanelor cu reşedinţa în România la data recensământului şi nerecenzate din variate raţiuni. Opinia publică are dreptul la transparenţă totală şi la asigurarea că toate informaţiile personale vor fi folosite în deplină concordanţă cu prevederile legale, iar operaţiunile vor urma numai criterii ştiinţifice aplicate cu scrupulozitate şi responsabilitate. De asemenea, opinia publică aşteaptă calendarul publicării rezultatelor recensământului, cele provizorii în primul rând şi apoi cele finale”, a precizat sociologul, conform contributors.ro.

Experţii în statistică susţin că cercetările de tip recensământ oferă date utile pentru domenii diferite. Astfel, prima informaţie utilă este cea privitoare la populaţia rezidentă în ţară. Acest indicator ne va spune ce loc ocupă România în ierarhia Uniunii Europene. Apoi, recensământul aduce defalcarea datelor la nivel regional până la nivel de comună, ceea ce va fi util pentru stabilirea fondurilor pe care unităţile administrativ-teritoriale le pot primi de la bugetul de stat. În plus, extrem de important, datele obţinute din recensământ pot fi folosite pentru a construi politici publice, de exemplu, necesarul de şcoli, de spitale sau de reţele de transport local pentru fiecare localitate în parte.

Evenimente


Ultimele știri
Cele mai citite