Iranul amenință o nouă țară din Europa. Susține că furnizarea de baze militare pentru SUA este „participare la agresiune”
0Teheranul a avertizat Regatul Unit că sprijinul oferit SUA va atrage represalii, subliniind că își rezervă „dreptul inerent de a apăra suveranitatea țării”. Un avertisment similar a vizat recent mai multe state europene, inclusiv România.
UPDATE 15.34 Reacția Marii Britanii la declarațiile Iranului
Răpunsul purtătorului de cuvânt oficial al premierului Keir Starmer:
”Așadar, poziția noastră este foarte clară. Nu am participat la atacurile inițiale și nu ne lăsăm antrenați într-un război mai amplu. Am autorizat SUA să utilizeze bazele noastre într-un scop defensiv specific și limitat, ca răspuns la agresiunea continuă și scandaloasă a Iranului, și am afirmat întotdeauna că aceasta este cea mai bună modalitate de a elimina amenințarea urgentă și de a restabili calea către diplomație”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului britanic.
Spre marea nemulțumire a lui Donald Trump, Starmer nu a autorizat SUA să utilizeze bazele sale pentru atacuri ofensive inițiale împotriva Iranului. Cu toate acestea, prim-ministrul britanic a acordat ulterior permisiunea ca acestea să fie utilizate pentru acțiuni „defensive”.
Ministrul de Externe al Iranului, Abbas Araghchi, i-a transmis omoloagei sale britanice, Yvette Cooper, că faptul că Regatul Unit permite Statelor Unite să utilizeze bazele militare britanice va fi considerat „participare la agresiune”, insistând asupra dreptului țării sale la autoapărare, scrie The Guardian.
„Aceste acțiuni vor fi considerate cu siguranță ca participare la agresiune și vor fi consemnate în istoria relațiilor dintre cele două țări. În același timp, ne rezervăm dreptul inerent de a apăra suveranitatea și independența țării”, a declarat Araghchi, potrivit unui comunicat publicat pe canalul său oficial de Telegram.
De asemenea, Araghchi a afirmat că SUA și Israelul au declanșat războiul în timp ce negocierile diplomatice erau în curs, condamnând reacția „părtinitoare” a Londrei față de ceea ce el a descris ca fiind o „agresiune flagrantă” ce încalcă dreptul internațional.
Decizia Londrei de a permite utilizarea bazelor sale, precum RAF Fairford, a fost oficializată pe 1 martie 2026, premierul Keir Starmer autorizând solicitarea președintelui Donald Trump pentru misiuni descrise drept „defensive”.
Oficialul iranian a reamintit în mesajul său și de atacul din 28 februarie asupra unei școli de fete din Minab, în urma căruia au murit peste 165 de persoane, calificând incidentul drept „laș”.
Deși președintele Donald Trump a sugerat că Iranul este vinovat pentru tragedie, o anchetă a Pentagonului a stabilit că racheta în cauză era o rachetă Tomahawk lansată de armata americană.
Teheranul nu și-a limitat avertismentele doar la adresa Londrei. Mai multe țări europene, printre care și România, au primit avertizări prin care li se cere să refuze utilizarea spațiului lor aerian și a bazelor militare de către forțele americane.
În cazul României, avertismentul iranian subliniază că prezența unor facilități strategice utilizate de SUA ar putea atrage consecințe grave în cazul unei escaladări.
„Dacă România pune bazele sale la dispoziția Statelor Unite, acest lucru ar echivala cu participarea la o agresiune militară împotriva Iranului”, a declarat pe 16 martie purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Esmaeil Baghaei, în cadrul unei conferințe de presă săptămânale.
Mesaje asemănătoare au fost recepționate și de guvernele din Polonia, Germania și Franța, Teheranul încercând astfel să pună presiune pe aliații europeni ai SUA pentru a izola operațiunile militare americane.
Se încarcă comentariile...
