Federaţia Naţională pentru Protecţia Animalelor: Există un interes de a menţine maidanezii în stradă / Vîntu: Eutanasierea, un barbarism făcut doar electoral

Problema câinilor fără stăpân a reprezentat dintotdeauna un subiect care a împărţit populaţia în două. Pe de o parte, sunt iubitorii de animale, pe care îi recunoaştem inclusiv în vecinii care obişnuiesc să le dea de mâncare câinilor de pe stradă, iar pe de altă parte sunt cei care văd în eutanasiere soluţia la pericolul câinilor maidanezi.

Chiar dacă nu a fost niciodată rezolvată, o perioadă, această problemă s-a domolit. Iată, însă, că un proiect de lege care ar da autorităţilor dreptul să eutanasieze câinii a încins din nou spiritele. Asociaţiile pentru protecţia animalelor şi iubitorii necuvântătoarelor au demarat o serie de proteste în toată ţara, pentru ca animalele să nu mai fie ucise şi pentru ca banii din bugetul de stat să nu mai fie aruncaţi pe fereastră.

Vezi aici ce soluţii anti-maidanezi s-au găsit la Iaşi

De altfel, ONG-urile au propria explicaţie în ceea ce priveşte insistenţa autorităţilor pentru eutanasiere:  banii nu necesită multă justificare, aşa că ei pot ajunge în campaniile electorale ale oamenilor politici.
Potrivit datelor Asociaţiei Cuţu-Cuţu, în perioada 2001-2008, în Bucureşti au fost eutanasiaţi 144.339 de câini, pentru care s-au cheltuit peste nouă milioane de euro. Prin urmare, eutanasierea unui câine a costat între 60 şi 70 de euro, în timp ce pentru sterilizare sunt necesari între 15 şi 25 de euro.

"Există un interes în a menţine maidanezii în stradă"

În acelaşi timp, asociaţiile pentru protecţia animalelor resping eutanasierea pe motiv că s-a dovedit a fi inutilă. “Această metodă a eutanasierii a fost aplicată în toată ţara cam nouă ani de zile, dovedindu-se a fi ineficientă, numărul câinilor din stradă rămânând acelaşi. O concluzie a unor studii realizate de Organizaţia Mondială a Săntăţii este că eliminarea din teritoriu nu reprezintă o soluţie.

Putem să admitem că există un interes prin această propunere de revenire la eutanasie, deşi s-a văzut clar că nu reprezintă o soluţie. Există exemplul judeţului Bihor, unde în circa cinci ani s-a ajuns, de la 4.000 de câini, la 600, prin sterilizare. Faptul că se doreşte reintroducerea eutanasiei devine foarte clar pentru noi că există un interes de a menţine maidanezul în stradă pentru că în jurul lui s-a format o întreagă industrie. Există interese financiare şi există autorităţi care vor reintroducerea ei, ceea ce este un exemplu că nu se doreşte finalizarea acestei probleme”, a declarat, pentru adevărul.ro, Carmen Arsene, Vicepreşedinte Federaţia Naţională pentru Protecţia Animalelor.

Aceeaşi părere este împărtăşită şi de Marcela Pâsla de la Asociaţia Cuţu-Cuţu: „Aceşti bani nu necesită multă justificare şi mulţi dintre ei pot ajunge în campaniile electorale. Probabil asta e şi raţiunea pentru care în permanenţă avem parte de directori din rândul oamenilor politici, şi nu de oameni cu experienţă”.

La polul opus, deputatul PDL Vasile Gherasim, unul dintre membrii Comisiei de Administraţie Publică, consideră că sterilizarea nu reprezintă o soluţie pentru că nu duce la scăderea agresivităţii câinilor pe stradă. În plus, el a explicat că motivul pentru care campania de eutanasiere din urmă cu nouă ani nu a dat rezultate a fost lipsa obligaţiei de a castra animalele din curţile oamenilor, ei fiind cei care au contribuit la înmulţirea lor.

Deputatul a adus în discuţie obiceiul gospodarilor români: „când căţeaua făta, era oprit din cei cinci câini unul, iar restul erau înecaţi. Asta era tradiţia, aşa cum e tradiţia ca în fiecare an să fie omorâţi 10 milioane de porci, nu e nicio tragedie”, a declarat pentru adevărul.ro, Vasile Gherasim.

O soluţie la problema câinilor comunitari, în care primarul Sorin Oprescu îşi pune toată încrederea, este adăpostul de la Fundulea. Acesta are 14 ha, poate adăposti până la 20.000 de câini şi ar costa 8.000 de euro pe lună, potrivit Primăriei Capitalei. Însă nici această propunere nu este pe placul ONG-urilor. În primul rând, sunt invocate costurile ce s-ar ridica la mult mai mult decât suma dată de Primărie. „Ca să vă faceţi o idee, cel mai mare adăpost de câini din România, cu 3.500 de câini, cheltuieşte în jur de 50.000 de euro pe lună, iar cel de la Fundulea ar cheltui de 7 ori mai mult, deci 350.000 de euro. Este o sumă aberantă. Ar însemna ca la fiecare trei luni să fie cheltuiţi peste un milion de euro de la bugetul statului, deja sărac”, ne-a spus reprezentanta Asociaţiei Cuţu-Cuţu.

Cu acest aspect este de acord şi pedelistul Gherasim, care ne-a declarat că "300 de lei pe lună ajunge întreţinerea unui câine în adăpost, adică norma de hrană a unui bătrân dintr-un cămin".

În opinia Federaţiei Naţionale pentru Protecţia Animalelor, adăpostul trebuie să fie de capacitate mică, în funcţie de populaţia fiecărui oraş şi să joace rol de centru de adopţie şi sterilizare. „Eventual, acolo să rămână câinii care nu se pot întoarce în teritoriu şi nici nu pot fi adoptaţi”, spune Carmen Arsene.

“ASPA eutanasiază câinii pe ascuns”

Un alt argument adus de Marcela Pâsla împotriva adăpostului de la Fundulea este cel al păstrării cânilor în condiţii inadecvate. „Câinii sunt puşi laolaltă: cei mari cu cei mici, cei bolnavi cu cei sănătoşi, se mănâncă între ei, iar cuştile sunt supraaglomerate. Condiţiile din aceste adăposturi s-ar înmulţi la nivelul adăpostului Fundulea. Pe lângă asta, se adaugă răul cel mai mare: Autoritatea pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor (ASPA) eutanasiază câinii pe ascuns. S-au oprit sterilizările, nici nu mai sunt reteritorializaţi. Domnul director Robert Lorentz ne-a spus la telefon, confidenţial, că a eutanasiat câinii de la ADP sector 5 pentru că au omorât un om”, susţine doamna Pâsla.

Contactat de adevărul.ro, domnul Robert Lorentz a refuzat să ne ofere un răspuns.

Printre susţinătorii adăpostului de câini de la Fundulea se află şi Georgiana Văduva, preşedintele Fundaţiei Române pentru Câinii Străzii, care consideră indispensabilă existenţa adăposturilor: „Iubim şi caii, dar dacă şi ei ar umbla liberi prin Capitală, ce ar fi?”

De asemenea, omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu, consideră eutanasierea un barbarism făcut doar electoral şi susţine sterilizarea. „Sunt multe organizaţii şi iubitori de animale care ar fi dispuşi să doneze pentru aşa ceva. Adăpostul de la Fundulea este o idee salutară. Nici pe drumuri nu pot fi lăsaţi, să mutileze oamenii. Ceilalţi care sunt paşnici pot fi lăsaţi să se întoarcă pe stradă, după ce sunt sterilizaţi”, ne-a declarat Sorin Ovidiu Vîntu, în calitate de proprietar de câini.

Problema câinilor comunitari, susţin ONG-urile, porneşte din gospodăriile oamenilor, pentru că de câinii din curţi nu se ocupă nimeni, reclamă Marcela Pâsla, care susţine că  problema câinilor nu va fi rezolvată atâta timp cât câinii sunt aruncaţi pe stradă. Carmen Arsene, în schimb, ne-a declarat că abandonul este sancţionat prin legea de protecţie a animalelor, ca fiind chiar infracţiune, dar că nu există posibilităţi practice de a controla cetăţeanul deţinător de animale să nu-şi părăsească animalul în stradă.

Soluţia ONG-urilor

Pe scurt, propunerea ONG-urilor este sterilizarea câinilor fără stăpân, înregistrarea lor şi reteritorializarea celor blânzi şi sănătoşi. Asociaţiile de protecţie a animalelor sunt conştiente că patrupedele agresive nu au ce căuta pe străzi. “Câinii care au muşcat să nu mai aibă posibilitatea de libertate. Să fie şi câini pe stradă, dar numai cei paşnici, restul, în adăpost, unde să aibă condiţii asemănătoare cu animalele aflate în grija oamenilor”, sunt câteva dintre părerile ONG-urilor.

Dar cine decide care câine este blând şi care este agresiv, se întreabă Vasile Gherasim: “Poate să fie un animal foarte blând care, provocat de un copil, să sară la el. Nu sunt vinovaţi câinii, ci autorităţile pentru că nu au luat măsuri de combatere a acestor aspecte negative.

În perioada 2009-2010 avem înregistrate la domnul doctor Streinu Cercel 25.000 de cazuri de oameni muşcaţi de câini numai în Bucureşti, dintre care 2.700 sunt copii”, susţine deputatul.

Tocmai aceste date sunt contrazise de vicepreşedintele Federaţiei Naţionale pentru Protecţia Animalelor, care susţine că statisticile de la nivelul spitalelor sunt complet false. „Eu personal am studiat o astfel de statistică şi nici nu exista o categorisire care să spună dacă persoana respectivă a fost muşcată de câine cu stăpân sau de câine comunitar. Uneori, la rubrica respectivă, se mai indica şi animalul. Există muşcături, bineînţeles, dar nicidecum la nivelul la care sunt date aceste cifre la nivelul spitalelor”, ne-a spus Carmen Arsene.

Potrivit ONG-urilor, populaţia canină a Bucureştiului este estimată undeva la 30-40.000 de câini, în timp ce deputatul PDL Vasile Gherasim susţine că sunt între 60-70.000 de câini.