Dosarul „Referendumul”. Încă un complice din gaşca lui Dragnea şi-a retras apelul după ce a recunoscut furtul electoral

Liderul PSD, Liviu Dragnea, condamnat la un an de închisoare cu suspendare, a primit luni o nouă lovitură în dosarul „Referendumul”. Unul dintre complicii politicianului din acest dosar, Ion Ionescu - fost membru al Secţiei de Votare nr. 1 din Alexandria (Teleorman) a declarat în faţa Completului de 5 Judecători de la Curtea Supremă că îşi retrage apelul. Curtea Supremă a dat un nou termen în dosar pentru 29 ianuarie.

Ion Ionescu a arătat luni că nu mai vrea să conteste condamnarea la doi ani de închisoare cu suspendare. Prima instanţă l-a găsit vinovat de mai multe fraude electorale pe care le-ar fi săvârşit pe 29  iulie 2012, în ziua Referendumului pentru demiterea lui Traian Băsescu. 

Concret, bărbatul era cel care se ocupa de lista suplimentară pentru urna mobilă din secţia de votare nr.1 din Alexandria. Potrivit DNA, Ionescu este cel care s-a dus la lăsarea serii, însoţit de un alt coleg, pentru a doua oară, cu urna mobilă la spitalul Judeţean Alexandria. 

„Îi legaţi, îi luaţi în braţe”

Motivul pentru care urna mobilă a  ajuns pentru a doua oară la Spital ar trebui căutat, potrivit DNA,  într-o convorbire telefonică, de la ora 20.38,  dintre Liviu Dragnea şi  Valentin-Gabriel Boboc – care era director de campanie al PSD pe raza Municipiului Alexandria şi vicepreşedinte al oragnizaţiei PSD Teleorman, în prezent deputat PSD. 

„Băi ... Vali, văd că Victor (Victor Drăguşin, primarul Alexandriei - n.r.) are telefonul închis, aveţi decât 38% prezenţă în Alexandria”, spunea nervos Dragnea. „

„Ştiu, şefu’! Din casă în casă, uite, acum sunt prin zona asta pe la Agricol, pe aici ... din casă în casă o iau”, se lamenta Boboc la telefon. 

„Băi, am înţeles, dar organizaţi-vă să mi-i aduceţi pe toţi la vot, băi! Îi legaţi, îi luaţi în braţe”, a fost ordinul lui Dragnea. 

După ce a  închis telefonul cu şeful său de partid, Dragnea ocupa atunci funcţia de secretar general al PSD, Boboc l-a sunat pe Marin Almăjanu - preşedintele Organizaţiei Judeţene PNL Teleorman şi i-a cerut sprijinul liberalilor. 

„Am câteva secţii unde stau prost de tot. Unde nici nu i-am văzut pe aici deloc. Secţia 1, la spital aici, în Peco”, s-a plâns Boboc. Ordinele liderilor politici au vizat mobilizarea în mai multe secţii de votare. 

Acesta ar fi contextul în care Ionescu s-a întors cu urna mobilă la spital, potrivit datelor DNA, care mai arată că în Alexandria la închiderea urnelor după aproximativ 2 ore procetele au crescut semnificativ, de la 38% la 52,32%.

Precedentul „Bragadiru”

Cazul lui Ion Ionescu, care şi-a retras apelul depus iniţial la Curtea Supremă nu este singular. Pe 23 noiembrie, alţi doi condamnaţi din acest dosar, soţii Marian şi Angelia Nistor (au primit câte doi ani de închisoare cu suspendare - n.r.), şi-au retras apelul. Marian Nistor fusese membru într-o secţie de votare din Bragadiru (Teleorman) - se ocupa tot de urna mobilă, iar soţia sa era referent la primăria locală. Ei ar fi completat mai multe liste suplimentare şi ar fi falsificat semnăturile alegătorilor. 

Trebuie spus că primii care au recunoscut acuzaţiie de fraudă electorală sunt soţii Marius Marinel şi Simona Cristina Preduţ, foşti membri ai Secţiei 105 din Piatra Olt (Olt). În iulie 2014, cei doi au fost condamnaţi definitiv la  la un an şi patru luni de închisoare cu suspendare şi un termen de încercare de trei ani şi patru luni. Curtea Supremă a anulat atunci opt voturi falsificate, din lista de votare a Secţiei 105 din Piatra Olt.

Liviu Dragnea nu s-a prezentat la termenul de ieri. Completul trebuia să audieze două persoane, condamnate în primă fază, şi care voiau să facă declaraţii suplimentare. Însă unul dintre magistraţii din complet nu a putut fi prezent la proces, fiind înlocuit cu judecătorul Aida Popa.

În acest context, avocaţii au arătat că se impune acordare unui nou termen de judecată. Cererea a fost admisă de instanţă, care a stabilit pentru 29 ianuarie 2016 următorul termen în doarul „Referendum”. Înainte de asta însă, două persoane - Ion Pieleanu şi Nicolae Trifu, foşti membri ai Secţiei de Votare din Ţigăneşti (Teleorman) - au informat instanţa că doresc să-şi menţină apelurile. Asta după ce iniţial au depus hârtii la dosar şi au spus că nu mai contestă condamnările la doi ani de închisoare cu suspendare pe care le-au primit la procesul pe fond. 

„Îmi pare rău că am făcut asta, că v-am dezamăgit. Am descoperit noi probe...”, a declarat unul dintre cei doi în faţa instanţei. „Nu aţi dezamăgit instanţa. Cred că nu înţelegeţi termenul. Dezamăgiţi modul în care înţelegeţi să vă raportaţi la lege”, a reacţionat preşedintele completului, judecătoarea Livia Stanciu.

Dragnea: „Nu mă fac vinovat de acuzaţiile care mi-au fost aduse în prezenta cauză”

Preşedintele PSD Liviu Dragnea nu a fost prezent luni la instanţa supremă, el fiind audiat la termenul de pe 23 noiembrie, când a completat declaraţiile date anterior în faţa procurorului de caz şi la prima instanţă, care l-a condamnat, pe 15 mai, la un an de închisoare cu suspendare.

„Îmi menţin declaraţiile date în această cauză şi în care am făcut precizări la aspecte care sunt relevante. Precizez că nu mă fac vinovat de acuzaţiile care mi-au fost aduse în prezenta cauză de către Parchet, nu recunosc faptele reţinute în sarcina mea“, a declarat liderul PSD.

Dragnea a pasat întreaga responsabilitate a faptelor de care este acuzat pe oamenii din stafful său. 

El a încercat să-i convingă pe judecători că „tinerii voluntari“ care erau în sediul partidului în ziua referendumului ar fi cei ce au trimis sms-urile prin care oamenii erau îndemnaţi să iasă la vot. În acelaşi timp, Dragnea s-a arătat sceptic că cineva  va mai recunoaşte vreodată acest lucru.

„În ziua referendumului, în sediul PSD central erau zeci de tineri voluntari, aduşi sau proveniţi din toate cele trei partide. Atunci formau o alianţă politică denumită USL. Fac precizarea pentru a explica faptul că, în zi de scrutin, sediile de partide sunt străbătute de foarte multă lume. O parte dintre aceşti tineri era grupată la etajul întâi, fiind coordonată de oameni din stafful de campanie. Părerea mea e că acei tineri au compus şi trimis acele sms-uri, despre care, repet, că nu am avut cunoştinţă“, a afirmat Liviu Dragnea.

Voluntari „cu tot felul de idei“

Pentru organizarea tombolei menite să-i scoată pe oameni la vot, de vină ar fi tot voluntarii, care „veneau cu tot felul de idei“. 

„A doua zi de la emiterea adresei pentru organizarea tombolei, după ce am constatat că apare această adresă, sigur că am întrebat cine a făcut-o şi cine a trimis-o, eu nefiind în sediu în ziua expedierii. La acea discuţie erau mai mulţi membri din staff, iar concluzia trasă din răspunsurile neclare ale acestei echipe a fost că tineri voluntari ce au lucrat la toată această campanie şi ce veneau cu tot felul de idei ar fi conceput-o şi trimis-o“, a mai spus Dragnea.

Liviu Dragnea a avut şi o surpriză la termenul de pe 23 noiembrie când cinci inculpaţi şi-au retras contestaţia de teamă să nu primească o pedeapsă mai mare decât cea iniţială. Cu toate acestea, riscurile rămân intacte pentru „dezertori“, deoarecere şi procurorii au făcut apel, cerând pedepse mai mari pentru toţi inculpaţii.

La finalul termenului de pe 23 noiembrie, atât procurorii DNA, cât şi Liviu Dragnea au solicitat instanţei admiterea mai multor probe. Acuzarea a cerut audierea mai multor membri ai unor secţii de votare şi persoane care nu au votat la referendumul pentru demiterea preşedintelui, dar figurează că s-ar fi prezentat la urne.

Condamnat la un an de închisoare cu suspendare

Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data organizării referendumului din 2012, a fost condamnat, pe 15 mai, de Instanţa Supremă, la un an de închisoare cu suspendare, pentru fraudarea scrutinului. 

Prin aceeaşi sentinţă, alţi inculpaţi din dosarul au primit pedepse de închisoare cu suspendare sau au fost achitaţi. Decizia a fost contestată de procurorii DNA, dar şi de unii dintre inculpaţi. 

Procurorii DNA au arătat în apel că pedeapsa primită de Liviu Dragnea este prea mică raportat la gravitatea faptelor sale, acesta acţionând ca şi cum alegătorii sunt simple obiecte ce pot fi „extrase din casă prin oferirea de spectacole cu clovni“ sau „cu forţa“.