DNA:  „Costel Comana plănuia să-şi mute afacerile în Brazilia şi să plece definitiv din România”. Milionarul a cumpărat mai multe imobile de la Liviu Dragnea

Costel Comana

Milionarul Costel Comana voia să-şi mute toate afacerile feroviare în Brazilia şi să plece definitiv din România, potrivit procurorului DNA care l-a monitorizat, în cadrul unei anchete, în 2015. Numele afaceristului apare în investigaţiile jurnalistice realizate de „Rise Project”, ca fiind cel care a achiziţionat proprietăţi de un milion de euro de la şeful PSD, Liviu Dragnea.

Milionarul Costel Comana (53 de ani), unul dintre patronii Regiotrans, s-a sinucis, pe 26 februarie 2015,  în toaleta avionului care circula pe ruta Bogota (Columbia) - San Jose (Costa Rica). Acesta era cercetat în România în dosarul în care partenerul său de afaceri, Iorgu Ganea, a fost arestat, pe 19 februarie, pentru mituirea unor oficiali din Ministerul Transporturilor şi CFR.

În cadrul acestei anchete, Costel Comana a fost filat ambiental, iar telefoanele i-au fost ascultate, cu mandat de la judecător. Din datele operative a reieşit că acesta intenţiona să-şi mute afacerile în Brazilia şi să părăsească definitiv România.

Anchetele „Rise Project”

Numele lui Costel Comana apare în două investigaţii jurnalistice, realizate în această săptămână de Rise Project.

Potrivit „Rise Project”, „Dragnea, fortăreaţa din Brazilia”, Costel Comana a fost coleg de facultate şi de cămin cu liderul PSD, Liviu Dragnea. El a înfiinţat două firme pe malul Atlanticului. Demersul a fost făcut cu ajutorul unui localnic care apare şi în firma lui Mugurel Gheorghiaş, „Melcul”- coleg de trupă rock de-al şefului PSD şi acţionar al firmei Tel Drum. Gheorghiaş a înfiinţat peste ocean o firmă pentru investiţii în hoteluri, restaurante şi alte imobiliare încă din 2010.

„Rise Project” a mai dezvăluit, „Dragnea-Milionul dispărut”, că liderul PSD Liviu Dragnea a încasat de la Costel Comana peste un milion de euro din vânzarea a şase proprietăţi amplasate la mare, la munte şi în lunca Dunării, însă banii au disparut apoi din declaratiile de avere ale politicianului. Dragnea a încasat ultima tranşă de bani de la Comana cu trei zile înainte ca CFR sp dubleze afacerile acestuia din urma, iar asta printr-un contract parafat inclusiv pe mâna aceluiaşi Dragnea.

DNA: 81% din veniturile „Regiotrans”, de la stat

Ancheta procurilor DNA a început pe 18 februarie 2015, când mai mulţi angajaţi Regiotrans, CFR şi din Ministerul Transporturilor au fost ridicaţi şi duşi la audieri. Proprietarii companiei private, Iorgu Ganea şi Costel Comana -care era plecat din ţară în acel moment, erau suspectaţi că ar fi oferit mită unor responsabili din CFR şi Ministerul Transporturilor pentru a obţine subvenţii ilegale, pentru compania lor care efectua transport de călători, în regim privat, pe calea ferată.

Regiotrans a fost pusă sub acuzare pentru utilizarea subvenţiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate. De exemplu, procurorii DNA arată că subvenţiile încasate de Regiotrans, în anul 2011, au fost de 182,96 milioane de lei, 81% din totalul veniturilor anuale a acestei firme.

Arestările, directoarea şi asociatul

Pe 19 februarie 2015, două persoane au fost duse în faţa unui judecător de la Tribunalul Bucureşti cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile. Era vorba de Iorgu Ganea şi de o directoare din cadrul CFR, Estrella Ştefănescu, acuzaţi pentru mai multe fapte de corupţie. Estrella Ştefănescu era şef serviciu Urmărire Transporturi în cadrul CNCF CFR S.A şi potrivit DNA era cea care le facilita lui Comana şi Ganea un număr cât mai mare de trasee de la „CFR Călători”- care a renunţat la acestea sub motivaţia lipsei de rentabilitate economică.

Femeia le oferea informaţii de natură economică din cadrul societăţii de stat, nedestinate publicităţii, privind limitele financiare agreate de administratorii feroviari naţionali. Ştefănescu tolera practica Regiotrans de a introduce şi menţine în circulaţie un număr nejustificat de trenuri şi trasee în scopul exclusiv de a obţine subvenţii suplimentare.

Procurorul DNA a oferit judectorului mai multe motive pentru a emite un mandat de arestare pentru cei doi. Unul din acestea, reiese din încheierea Tribunalului Bucureşti: Costel Comana şi Iorgu Ganea intenţionau să-ţi mute afacerile feroviare în Brazilia şi  să plece definitiv din România. Datele apar în supravegherile operative din acest caz. Procurorul a arătat că Estrella Ştefănescu voia să fugă în Maroc şi discuta posibilitatea unei căsătorii, pentru a rămâne în acea ţară.

„A  mai arătat că,deşi nu se încadrează la art.223 alin.1 lit.a C.p.p. privind fuga inculpatului în scopul sustragerii, în mod evident actele premergătoare efectuate de Comana Costel de conivenţă cu Ganea Iorgu, de a muta afacerile feroviare în Brazilia şi de a pleca definitiv din România, adâncesc temeiul principal de arestare, respectiv art. 223 alin. (2) C.p.p., temei care se aplică ambilor inculpaţi deoarece, din supravegherile operative, a rezultat şi faptul că inc. Ştefănescu Estrella urma să plece în Maroc inclusiv pentru a discuta posibilitatea unei căsătorii şi a rămânerii în această ţară”, a spus procurorul DNA, potrivit încheierii de şedinţă din 19 februarie 2015, din dosarul 5799/3/2015.

Cum funcţiona protecţia Estrellei Ştefănescu

Potrivit sursei citate, în acest sunt interceptări ambientale şi telefonice ale unor discuţii începând cu anii 2011-2013. De exemplu este explicat cum,  în data de 9 noiembrie 2011, Estrella Ştefănescu i-a pus la dispoziţie lui Costel Comana informaţii nedestinate publicităţii privind societăţile concurente şi ofertele/intenţiile acestora pentru a favoriza firma SC RC–CF TRANS SRL Braşov. Comana a urmărit fundamentarea ofertei sale pe baza datelor primite de la Ştefănescu Estrella.

Informaţiile au fost valorificate în sensul că SC RC-CF TRANS SRL Braşov a câştigat la licitaţie contractul de închiriere integrală a infrastructurii feroviare neinteroperabile de pe raza RCF Timişoara. În data de 7 noiembrie 2011, Comana a contactat-o în cadru confidenţial pe Ştefănescu la biroul acesteia pentru a-i solicita consultanţă. „Aceasta i-a pus la dispoziţie ofertele/solicitările firmelor concurente, respectiv a datelor şi informaţiilor de natură economică din cadrul societăţilor de stat nedestinate publicităţii privind limitele financiare agreate de administratorii feroviari naţionali”, arată Tribunalul Bucureşti.

În schimbul protecţiei, Ştefănescu a primit şpagă: cazare gratuită la pensiunea „Denisa” din Poiana Braşov- deţinută de Ganea, un sejur la Gura Humorului, un card de combustibil plătit de Regiotrans, un set de anvelope de vară, o bicicletă, un laptop, un telefon mobil şi revizia la maşina proprietatea personală.