Cum vrea Puterea să scape de Kövesi

Solicitarea revocării din funcţie a procurorului-şef al DNA a fost formulată în baza unui raport care cuprinde 20 de puncte critice la adresa Laurei Codruţa Kövesi. Documentul este contestat de specialişti din sistem şi de o parte din societatea civilă, care iese în stradă pentru a o susţine.

Comportamentul excesiv de autoritar, implicarea în anchetele altor procurori, prioritizarea soluţionării dosarelor cu impact mediatic sunt doar câteva dintre motivele pentru care ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a propus revocarea din funcţie a procurorului-şef al DNA. Raportul, controversat şi contestat de specialişti, a provocat proteste de stradă din partea societăţii civile. Proteste au avut loc duminică în Bucureşti, dar şi în mai multe oraşe mari din ţară şi de peste hotare. Publicat pe site-ul Ministerului Justiţiei după 22 de ore de la prezentarea lui oficială într-o conferinţă de presă, raportul arată, punct cu punct, nemulţumirile ministrului Tudorel Toader faţă de activitatea Laurei Kövesi. 

În replică, procurorul-şef al DNA a spus că se va prezenta, oricând este nevoie, „pentru a răspunde tuturor afirmaţiilor prezentate de ministrul Justiţiei“. Procurorul-şef al DNA a mai afirmat că va respecta procedurile legale. Tudorel Toader, în schimb, a declarat că nu va avea o discuţie cu şefa DNA. 

Principalele argumente

Raportul prezentat joi seara de Tudorel Toader „nu reprezintă o evaluare a activităţii DNA“, după cum se afirmă în precizările introductive ale documentului, fiind în schimb o „luare de poziţie a ministrului Justiţiei” cu privire la „activitatea managerială desfăşurată de către procurorul-şef DNA“.

În primul rând, în raport se semnalează „situaţia fără precedent în cadrul raporturilor dintre autorităţile publice din România“, procurorul-şef al DNA fiind acuzat de „comportament lipsit de loialitate“. Ministrul a menţionat că „într-un singur an au existat trei conflicte juridice de natură constituţională în care DNA a fost chemată în faţa instanţei constituţionale la sesizarea altor autorităţi publice ce au invocat încălcări ale competenţei lor de către DNA şi procurorul-şef al instituţiei“, subliniind faptul că în două dintre aceste decizii Curtea Constituţională a sancţionat comportamentul lui Kövesi.

OUG 13 şi Dosarul Belina, pe lista neagră

Un alt motiv invocat de ministrul Justiţiei priveşte modul în care s-a desfăşurat ancheta în cazul OUG 13/2017 de modificare a codurilor penale. Acesta a susţinut că, în cazul anchetei declanşate de DNA după adoptarea OUG 13, DNA şi-a arogat o competenţă pe care nu o are, respectiv de a aprecia oportunitatea emiterii unui act normativ. 

Toader şi-a sprijinit acuzaţiile pe baza unei decizii a Curţii Constituţionale ce a identificat „o încălcare gravă a principiului separaţiei puterilor în stat” din partea DNA. În plus, i s-a reproşat procurorului-şef DNA că instituţia condusă de aceasta „nu are competenţa de a începe urmărirea penală în privinţa oportunităţii emiterii actelor administrative individuale“, în acest caz fiind invocată ancheta DNA cu privire la hotărârile de Guvern în cazul Insulei Belina.

Refuzul şefei DNA de a se prezenta la comisia parlamentară de anchetă a alegerilor din 2009, „un eveniment de interes public“, a fost un alt motiv pentru care Toader a propus revocarea din funcţie a Laurei Kövesi. Raportul susţine că a fost încălcat „autoritatea Parlamentului României, organ reprezentativ al poporului“, fiind „împiedicată desfăşurarea activităţii acestuia, sub aspectul îndeplinirii atribuţiilor de control prin intermediul comisiilor“.

Cel de-al cincilea motiv priveşte „competenţa DNA de evaluare a aspectelor de oportunitate a elaborării unor Hotărâri de Guvern (HG)“. Raportul face referire la un comunicat DNA, potrivit căruia promovarea unor HG s-a făcut „cu încălcarea procedurii de la nivelul Guvernului pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de acte normative“. Tudorel Toader susţine că DNA s-a erijat astfel în evaluator, fără nicio distincţie, inclusiv a aspectelor de oportunitate a elaborării unor Hotărâri de Guvern, în contradicţie cu cadrul constituţional de referinţă. În aceeaşi speţă, i se reproşează şefei DNA „lipsa de asumare a unei încălcări a dispoziţiilor constituţionale şi legale, şi respectiv a corectării unei astfel de conduite“.

Un alt motiv invocat este „încălcarea principiilor care guvernează exercitarea funcţiei de conducere a unei autorităţi publice“ prin  „performanţa procurorului-şef DNA de a determina Curtea Constituţională să explice pe larg că instituţia DNA nu este nici Guvern, nici Parlament, nici Curte Constituţională, nici instanţă de judecată“.

„Comportamentul excesiv de autoritar, discreţionar, contrar obligaţiilor de rezervă şi deontologice impuse magistraţilor“, concluzie bazată pe raportul de control realizat de Inspecţia Judiciară la DNA, a fost o altă acuzaţie adusă procurorului-şef al DNA. De asemenea, implicarea sa în anchetele altor procurori, potrivit ministrului Tudorel Toader, este un motiv pentru îndepărtarea din funcţie. 

Alte critici aduse şefei DNA menţionează „prioritizarea soluţionării dosarelor cu impact mediatic“ şi „contestarea actelor şi autorităţii Curţii Constituţionale” în contextul în care „cu prilejul unor evenimente publice, procurorul-şef al DNA a „învinovăţit“, practic, Curtea Constituţională, punând pe seama deciziilor pronunţate de aceasta pretinsa imposibilitate a DNA de urmărire a unor fapte apreciate de conducerea DNA ca fiind de natură penală, şi a recuperării unor prejudicii“, a afirmat ministrul Justiţiei. 

Creşterea numărului de achitări, motiv de revocare

Interviurile acordate de Kövesi posturilor BBC şi Euronews, în care a vorbit despre Justiţia din România constituie un alt motiv pentru care Toader doreşte îndepărtarea ei din funcţie, pe motiv că „a afectat nu doar imaginea Justiţiei din România, ci şi a ţării“. 

Alte aspecte invocate de Tudorel Toader sunt şi „criticile vehemente formulate de aceasta în referire la unele propuneri de modificare legislativă“. O altă critică adusă procurorului-şef DNA este „încălcarea rolului şi locului procurorilor într-un stat de drept şi acreditarea unui alt statut al procurorului decât cel consacrat de Constituţie“. 

Nu în ultimul rând, i se reproşează şefei DNA „creşterea numărului de achitări, sporirea cheltuielilor şi raportări eronate“, „lipsa de implicare în identificarea şi eliminarea comportamentelor abuzive ale procurorilor“, „lipsa de măsuri în cazuri grave constatate de instanţele de judecată – precum falsificarea transcrierii unor convorbiri telefonice“, ca şi „tergiversarea soluţionării cauzelor, cu consecinţa prescrierii răspunderii penale“, la acest punct, fiind invocat dosarul Microsoft. ;

Raportul lui Tudorel Toader, controversat

Foştii membri CSM, judecătorii Cristi Danileţ şi Horaţiu Dumbravă au caracterizat ca „foarte gravă” publicarea de către Tudorel Toader a acţiunii disciplinare formulate de Inspecţia Judiciară împotriva procurorului-şef al DNA. „Poate ministrul justiţiei – care, din păcate, în România încă este membru al CSM, lucru evitat în multe state – să publice documente disciplinare privind un magistrat? Eu spun: nu! Mai mult, afirm că nici măcar nu au cum să ajungă la el aceste documente dacă nu este el însuşi cel care a declanşat acţiunea disciplinară”, susţine judecătorul Cristi Danileţ. 

În opinia acestuia, „legea îl exclude pe ministrul Justiţiei dintre membrii secţiei de disciplină pentru judecători sau procurori care au drept de vot şi numai aceştia judecă magistratul pentru o abatere disciplinară”, şi ca urmare ministrul nu ar avea contact cu documentele din dosarul disciplinar al unui magistrat. 

În plus, susţine Danileţ, chiar dacă ar avea contact cu aceste documente, nici ministrul Justiţiei, nici vreun alt membru al Inspecţiei sau CSM nu au dreptul să publice vreun document din dosarul disciplinar, pentru că doar hotărârea CSM este publică şi nu orice document din dosar. „Magistratul se bucură de prezumţia de nevinovăţie disciplinară, trebuind să se evite a fi supus unui linşaj public în timpul cercetării sau judecării disciplinare”, a subliniat acesta.

„CSM şi Inspecţia Judiciară nu pot rămâne pasive la încălcarea independenţei sistemului judiciar prin publicarea unor documente care nu sunt publice. E mult prea grav ce s-a întâmplat”, este de părere şi judecătorul Horaţiu Dumbravă. 

Predoiu combate argumentele lui Toader

La rândul său, Cătălin Predoiu susţine că „raportul TT invocă obsesiv deciziile CCR şi atitudinea procurorului-şef DNA faţă de acestea. Deciziile CCR sunt creaţii juridice discutabile prin natura lor. O discuţie critică nu le afectează caracterul obligatoriu. La rândul lor, conflictele juridice de natură constituţională nu pot determina şi nu justifică revocarea conducătorilor de instituţii aflate în conflict“, arată Predoiu. Acesta a combătut, într-o postare pe blogul „Adevărul“, o parte din punctele invocate de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader. Predoiu susţine, între altele, că deşi Toader o acuză pe Kövesi de subminarea imaginii externe a României, el susţine că DNA a fost apreciată în Europa şi în rapoartele MCV. „Fără comentarii“, spune Predoiu. „Ministrul reproşează instrumentarea cazului Belina, deşi cunoaşte că nu şeful instituţiei instrumentează direct cazurile“, a completat Predoiu, adăugând că în ceea ce priveşte prioritizarea cazurilor, poziţia ministrului este în contradicţie cu recomandările MCV şi Stategia Naţională Anticorupţie care fixează ca priorităţi cazurile de corupţie la nivel înalt. 

Răspunsul lui Toader la acuzaţii

Ministrul Justiţiei a răspuns acuzaţiilor din spaţiul public afirmând că raportul este deja publicat de o revistă electronică de profil juridic,  iar conform „art. 48 din Legea 317/2004 raportul are un caracter confidenţial şi nu secret, atât timp cât este în lucru la Inspecţia Judiciară, atâta timp cât nu s-a pus rezoluţia şi raportul nu este încă trimis la CSM. Raportul despre care vorbiţi este finalizat, are rezoluţie, trimis la Inspecţia Judiciară. Prin urmare, nu intră nici sub caracterul confidenţial, darămite sub cel de secret sau secret de serviciu”.