Clasificarea spitalelor din România

0
0
Spitalul Universitar de Urgenţă din Bucureşti
Spitalul Universitar de Urgenţă din Bucureşti

Ministerul Sănătăţii a publicat ieri clasamentul general al celor 461 de spitale din România, de stat şi private, împărţite pe cinci clase de competenţă.

Cele mai multe instituţii sanitare (58%) se găsesc în cele mai slabe categorii: a patra şi a cincea. „Adevărul" vă prezintă lista tuturor spitalelor din România, de stat sau private, care au căpătat în ultimele şase luni o clasă de competenţă. Cele 461 de instituţii sunt împărţite pe cinci categorii, de la cea mai bună, clasa 1, până la cea mai slabă, a cincea.Pentru pacienţi, clasificarea este importantă pentru a vedea gradul de performanţă al fiecărui spital la care apelează. Pentru autorităţile locale şi angajaţii spitalului, gradul influenţează finanţarea instituţiei şi achiziţiile de aparatură, nu şi salariile.

Iată ce presupune fiecare din cele cinci categorii:

1 maximum de performanţă

Cea mai înaltă clasă cuprinde spitalele care au 34 de secţii, de la laboratorul de imagistică până la pediatrie şi obstetrică-ginecologie (secţie cu minimum trei săli de naştere). Practic, o instituţie de categoria I trebuie să aibă toate specializările acoperite. În plus, trebuie să aibă linii de gardă şi cabinete în ambulatoriu pentru toate cele 34 de secţii, cu medicii de specialitate aferenţi. Instituţia de primă clasă trebuie să aibă un minim de aparate medicale: radiologie digitală, computer tomograf, rezonanţă magnetică nucleară, angiograf şi să desfăşoare activitate de cercetare ştiinţifică. Proporţia bolnavilor internaţi din alte judeţe trebuie să fie mai mare sau egală cu 30%, iar reinternările şi transferul de pacienţi se fac în cele mai mici proporţii.

2 cele mai bune spitale judeţene

Instituţiile din această clasă sunt cele care au, în structura lor, 21 de secţii şi laboratoare, inclusiv chirurgie generală, obstetrică-ginecologie (secţie cu minimum trei săli de naştere), boli infecţioase. Liniile de gardă vor acoperi fiecare secţie, iar medicii de specialitate trebuie să asigure asistenţă medicală 24 din 24 de ore în 11 specializări. Cele mai performante aparate cerute pentru clasa a II-a sunt computer-tomograful şi aparatul de rezonanţă magnetică. Se cere instituţiei să desfăşoare cercetare ştiinţifico-medicală şi să interneze pacienţi din alte judeţe în proporţie de cel puţin 5%.

3 cele mai multe spitale judeţene

Instituţiile de categoria a treia au 21 de secţii, de la anestezie şi terapie intensivă până la oncologie şi chirurgie generală. Secţia de obstetrică-ginecologie va avea minimum două săli de naştere. Medicii de specialitate vor fi prezenţi non-stop doar în zece dintre cele 21 de secţii. Un spital de categoria a treia va avea obligatoriu computer-tomograf. Instituţia nu are condiţii de internare a pacienţilor din alte judeţe.

4 unităţile municipale

Categoria a patra cuprinde instituţii îndeobşte municipale şi orăşeneşti care au şapte secţii obligatorii, printre care anestezie şi terapie intensivă şi chirurgie generală. Secţia de ginecologie are  măcar o sală de naştere. Instituţia are doar două linii de gardă. Nu trebuie să lipsească ecograful şi aparatul de radiologie.

5 spitalele cronice comunale

Ultima categorie cuprinde spitalele de boli cronice, răspândite în general în mediul rural. În ele se internează bolnavi cronic de un anumit tip: neurologie, psihiatrie, de recuperare sau paleative (care ameliorează doar simptomele unei boli). Aparatura este doar cea necesară îngrijirii bolilor respective.

Împărţirea spitalelor

Categoria    Nr. de spitale
1                      30
2                      64
3                      50
4                     169
5                     147
Neclasificat        1
Total               461

Click aici pentru a dechide clasamentul spitalelor pe judeţe

Pagina 1

Pagina 2

Pagina 3

Citeşte pe forbes.ro despre bogaţii români care îşi fac spitale în toată ţara

Evenimente


Ultimele știri
Cele mai citite