Cine vrea scindarea celei mai importante organizaţii româneşti din Timoc
0
Cea mai importantă organizaţie românească din Valea Timocului (Serbia), Partia Democrată a Rumânilor din Serbia, a fost la un pas de scindare, în urma unei tentative de puci. În spatele acestor manevre s-ar putea afla autorităţile sârbe, care încearcă de multă vreme să spargă unitatea românilor din Timoc, dar şi angajaţi ai Consulatului României de la Zajecar.
Singurul partid românesc din Valea Timocului, Partia Democrată a Rumânilor din Serbia (PDRS), a trecut, la începutul acestei luni, prin momente dificile. Unul dintre vicepreşedinţii formaţiunii, Dragan Demic, a încercat să scindeze partidul. I-au fost alături, printre alţii, preşedintele comitetului local al PDRS din Cucevo Vlastimir Babic şi vicepreşedintele comitetului din Kladovo, Tihan Matasarevic.
Întrunit în şedinţă de urgenţă la Bor, comitetul de conducere al PDRS, din care fac parte 117 delegaţi din 12 comitete locale (Bor, Petrovac, Zajecar, Negotin, Kladovo, Bolevac, Cupria, Pojarevac, Kucevo, Zagubica, Maidanpek şi Jabari), a decis excluderea din partid a celor care au regizat puciul, pentru “încălcarea flagrantă a statutului, programului şi unităţii partidului”. La câteva zile de la excluderea din partid, pe 5 iulie, Dragan Demic a dat un comunicat de presă, în care l-a atacat dur pe liderul PDRS, Predrag Balasevic. El l-a acuzat pe Balasevic, nici mai mult, nici mai puţin, de trădarea intereselor naţionale. Demic a organizat chiar şi o conferinţă de presă la Kladovo. Această locaţie nu a fost aleasă întâmplător. Kladovo se află la doar 20 de kilometri de Drobeta Turnu Severin, astfel că, la invitaţia puciştilor, au putut participa la conferinţă şi câţiva ziarişti români din presa locală, care au relatat pe larg şi au dat o amploare nemeritată incidentului.
Ghimpele din coastele Belgradului
Autorităţile sârbe sunt cele mai interesate de scindarea şi compromiterea Partiei Democrate a Rumânilor din Serbia. Tocmai că este singura formaţiune politică românească din Timoc, PDRS a reuşit să-şi impună reprezentanţi în administraţia locală şi a dominat, vreme de mai mulţi ani, Consiliul Naţional al Minorităţii Vlahe. În calitate de preşedinte al acestui organism, Predrag Balasevic, acuzat acum de Dragan Demic de “trădarea intereselor naţionale”, a iniţiat o directivă care prevedea că limba română literară este limba oficială a românilor din Timoc.
Faptul a iritat şi mai mult autorităţile de la Belgrad, care încearcă să asimileze comunicatea vlahă. Belgradul ar dori doar recunoaşterea ca români a celor circa 2.600 de persoane care s-au declarat români.
Pentru acţiunile sale, Predrag Balasevic a avut de suferit. De profesie medic, Balasevic a fost detaşat, o lungă perioadă, să lucreze într-un dispensar de sat, aflat la vreo 60 de kilometri de Bor - localitatea sa de domiciliu.
Împotriva PDRS s-a declanşat o adevărată prigoană după ce, în februarie 2012, România a condiţionat acordarea statutului de candidat al Serbiei până la rezolvarea problemelor cu care se confruntă minoritatea română din Serbia.
PDRS a devenit “oaia neagră” pe scena politică a Serbiei, presa din Belgrad punându-i eticheta de “principalul vinovat” pentru eşecul Serbiei de a obţine, iniţial, statutul de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană.
Dragan Demic şantajat de autorităţile sârbe?
În 2011, conducerea Consiliului Minorităţilor a fost preluată, prin fraudă, de reprezentanţi ai partidelor sârbeşti aflate la guvernare, care au pretins că ar fi de etnie “vlahă”. Prima decizie luată de noua conducere a fost anularea directivei lui Balasevic privind limba română. Ulterior, Consiliul a venit cu o altă iniţiativă menită de a face pierdute cât mai repede originile româneşti ale vlahilor din Timoc: introducerea unui aşa-zis alfabet vlah, cu litere chirilice.
Pentru că “hoţul strigă hoţii”, mai mulţi membri ai comunităţii româneşti au fost acuzaţi de fraudarea alegerilor pentru consiliile minorităţilor, din urmă cu doi ani. Printre cei judecaţi şi în prezent pentru pretinsa fraudare se numără chiar fostul vicepreşedinte al PDRS, Dragan Demic. Nu este exclus ca acţiunile sale de astăzi să fie preţul plătit pentru renunţarea la acele acuzaţii.
Românii din Timoc vor revocarea consulului Iulian Niţu
Reprezentanţii PDRS susţin că de tentiva de puci nu ar fi străini nici reprezentanţii Consulatului României de la Zajecar. Cu doar o săptămână înainte de incident, Dragan Demic ar fi avut o întrevedere privată cu Iulian Niţu, consulul României.
Potrivit PDRS, este puţin probabil ca Dragan Demic să fi redactat singur comunicatul. Documentul este scris în mod fluent, fără greşeli gramaticale sau de exprimare, inerente pentru cineva care nu a studiat niciodată în şcoală limba română, precum fostul vicepreşedinte al PDRS. În spatele comunicatului s-ar afla chiar cei de la Consulatul României.
O întâmplare petrecută la începutul acestui an alimentează suspiciunile de amestec al consulului în acest scandal. Cu prilejul unei întâlniri la consulatul din Zajecar cu reprezentanţii organizaţiilor româneşti, la care au mai participat ambasadorul României şi consulul general Iulian Niţu, pe tema introducerii programului de învăţământ în limba română, Ivica Glisic, reprezentantul organizaţiei părinţilor elevilor, a propus ca profesorii să fie, după posibilităţi, din zona Serbiei de Est, iar comunicarea între dascăli şi elevi să se facă în graiul românesc local şi nu în cel literar, tocmai în scopul familiarizării copiilor cu limba română. Acest lucru, susţine Predrag Balasevic, l-ar fi deranjat pe consulul Iulian Niţu, care ar fi avut o atitudine nepotrivită cu statutul său diplomatic.
Or, liderul PDRS a fost acuzat în comunicatul de presă tocmai pentru că ar fi fost de acord ca predarea limbii române în şcoli să se facă în graiul local, pe motiv că elevii nu o să înţeleagă limba literară.
Liderii comunităţii româneşti din Timoc intenţionează să ceară autorităţilor de la Bucureşti retragerea consulului Iulian Niţu de la post, pentru încălcarea flagrantă a statutului diplomatic.
Se încarcă comentariile...
