Ce spune legea despre stagiul militar în caz de război şi ce declară ministrul Apărării

Militari români în timpul unor exerciţii FOTO Shutterstock

Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, a declarat că, în CSAT, s-a stabilit realizarea a trei legi care să pregătească România pentru eventuale situaţii de criză şi a subliniat că mobilizarea oamenilor, în cazul unor conflicte, nu se poate face oricum, ci doar dacă aceştia au făcut stagiul militar.

 „CSAT a stabilit că facem un pachet de legi pe care le vom aduce în procedură de urgenţă, dar nu în ordonanţă. Este o procedură rapidă în care vom face transparenţă, vor ajunge apoi în dezbaterea coaliţiei politice. După aceea, prin HG vom trimite la Parlament. Este un pachet important pentru România. Pachetul conţine trei legi importante: Managementul situaţiilor de criză, care e o lege mai veche, a doua componentă este legea privind apărarea cibernetică şi în această triadă mai erau modificări la Legea 446 din 2006, este o lege a apărării naţionale care conţine mobilizarea populaţiei, mobilizarea economiei, reprezentări şi reglementări legate de Agenţia rezervelor statului şi situaţii speciale”, a declarat Dîncu.  

Ministrul afirmă că, în spaţiul public, au fost scoase în evidenţă câteva elemente care să îi sperie pe cetăţeni, printre acestea fiind mobilizarea pentru armată. „Vă dau câteva exemple, mobilizarea pentru cetăţeni, că vor fi duşi în Armată. Oamenii au început să se sperie, pentru că nu au făcut stagiul militar foarte mulţi, nu sunt pregătiţi. Nicio lege nu poate să spună asta, în Constituţie şi în legile vechi ale Apărării spune că se constituie rezerva activă a României, dar asta înseamnă că oamenii lucrează la locul lor de muncă de exemplu, poate în momentul acela e o componentă care spune că în momentul acela cadrele militare nu îşi pot lua concediu sau să îşi dea demisia, sau alte lucruri care ţin de această zonă. Nimeni nu poate să aducă în Armată pe cineva neinstruit, chiar dacă e tânăr. El nu a făcut armata. E o exagerare”, a declarat Dîncu. 

Tinerii se ocupă de administraţie, de economie 

Ministrul Apărării Naţionale a subliniat că doar cei care au făcut deja stagiul militar pot fi mobilizaţi, în cazul unei situaţii de conflict, iar cei care nu au făcut Armata pot fi şi ei mobilizaţi în domenii precum economie sau administraţie. „Nu poţi să mobilizezi decât oamenii care sunt mobilizabili, adică cei care au făcut stagiul militar, care au făcut pregătire militară într-un fel sau altul. Numai aceştia pot fi mobilizaţi, în cazul în care ar fi o situaţie. Sigur că, dacă ar fi o situaţie de conflict, se pune administraţia pe picior de război şi oamenii care nu au făcut încă armata şi sunt încă valizi pot să ocupe un loc în economie, în administraţie sau în alt loc, dar nu poţi să-i mobilizezi la armată, nici pe tinerii de 20 şi ceva de ani”, a declarat Dîncu.

În plus, ministrul Apărării a exclus din nou varianta stagiului militar obligatoriu, subliniind că este un efort care nu este practic şi nu poate fi susţinut economic. „Stagiul militar obligatoriu ar însemna să fie şi un cost imens pentru noi, să ai sute de mii... Într-o generaţie de 200.000 de oameni într-un an, presupunem că avem o cohortă de 400.000, jumătate sunt bărbaţi.(...) Nici economic nu poţi să susţii un asemenea efort.(...) Nu este nici practic. Astăzi se merge pe armate profesioniste”, a declarat Vasile Dîncu.

Ne apărăm cu 0,5% din populaţie, şi aia cel puţin matură 

Ultima încorporare a recruţilor pentru militarii în termen a fost în luna octombrie 2006, iar pentru militarii cu termen redus, în luna iunie 2006. Dacă punem o medie de vârstă a recruţilor de la ultima încorporare de 22 de ani şi dacă avem în vedere că de atunci au trecut 16 ani, un mic calcul ne arată că cei mai tineri rezervişti care ar putea fi mobilizaţi de Armata Română în caz de asediu sau război ar avea 38 de ani, mult prea mult pentru o armată modernă. Conform portalului globalfirepower.com, Armata Română are acum personal activ care numără 67.000 de militari şi mai are la dispoziţie aproximativ 50.000 de rezervişti cu vârste de cel puţin 38 de ani, adică 0,3%, respectiv, 0,2% dintr-un total al populaţiei cotat la peste 21 de milioane de persoane. Asta în timp peste 9 milioane de români sunt apţi pentru serviciul militar, iar anual 233.354 de tineri ajung la vârsta la care pot fi încorporaţi. 

Armata este obligatorie în stare de război şi nu numai  

Totuşi, din punct de vedere legal, suspendarea serviciului militar obligatoriu şi trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat s-a realizat prin intermediul Legii nr. 395/2005, dar, atenţie, numai pe timp de pace. „Pe durata stării de război, a stării de mobilizare, precum şi pe timpul stării de asediu, executarea serviciului militar devine obligatorie, în condiţiile legii”, se arată în actul normativ la articolul 3. 

Analistul militar Aurel Cazacu spune că declaraţiile ministrului Dîncu vin într-un context. „Domnul Dîncu a venit cu aceste declaraţii mai puţin profesioniste, spun eu, pentru un ministru al Apărării. Probabil a vrut să liniştească lumea care s-a speriat de război, dar nu aşa se face. Ne furăm singuri căciula, este o păcăleală la adresa securităţii României. Toată lumea ştie că în stări speciale cum este cea de război serviciul militar redevine obligatoriu aşa cum şi este normal. Sigur, nu încorporezi azi un tânăr şi mâine îl trimiţi în luptă. În prima fază te foloseşti exclusiv de profesionişti, dar în paralel pregăteşti gradual recruţii. Repet, este o declaraţie mai puţin profesionistă, ca să spun aşa, deoarece oamenii se simt păcăliţi în acest context tensionat legat de războiul de lângă noi. Şi, atenţie, starea de tensiune cu Rusia va rămâne şi după ce războiul se va termina, pentru că răul a fost făcut şi Moscova a depăşit unele limite care nu pot fi încălcate în mod normal”, a subliniat Aurel Cazacu.