Ce măsuri ia Bruxelles-ul pentru ca infractorii să rămână fără averi

Averile ascunse de infractori vor putea fi confiscate mai rapid şi în România, după ce Parlamentul European a aprobat, recent, un set de măsuri pentru a facilita şi accelera cooperarea transfrontalieră.

De altfel, doi dintre raportorii din umbră ai proiectului sunt europarlamentarii români Emilian Pavel (PSD) şi Monica Macovei.

În esenţă, noile reguli se referă la recunoaşterea reciprocă între statele europene a deciziilor de sechestrare şi confiscare a bunurilor provenite din comiterea unor infracţiuni. Asta pentru că, de foarte multe ori, averile ilicite sunt ascunse peste graniţă.

Măsurile, odată ce vor primi aprobarea finală a Consiliului Uniunii Europene, se vor aplica direct, fără a mai fi necesară implementarea lor în legislaţiile naţionale.

Concret, noul act legislativ va include termene-limită mai stricte pentru autorităţi şi certificate standard pentru toate ţările Uniunii Europene.

Astfel, ordinele de îngheţare şi cele de confiscare a bunurilor, care vor viza toate tipurile de infracţiuni, vor conţine un model standard de certificat şi de formular.

În acest sens, statele membre vor desemna una sau mai multe autorităţi centrale, care vor juca un rol de sprijin administrativ şi de coordonare a acţiunilor de confiscare.

Potrivit noilor reguli, un stat european va avea dreptul să respingă o solicitare de punere în executare a unui ordin de confiscare din partea altui stat doar invocând respectarea unor drepturi fundamentale, precum cel de a nu fi urmărit sau judecat de două ori pentru aceeaşi faptă.

De asemenea, eurodeputaţii au adăugat prevederi pentru a promova reutilizarea bunurilor confiscate în scopuri sociale.

Prea mulţi bani rămân în mâinile infractorilor

Potrivit estimărilor Europol, activităţile infracţionale generează aproximativ 110 miliarde de euro anual. Un raport al poliţiei europene din 2016 a arătat că 98,9% din profituri rămân la dispoziţia infractorilor; 2,2% din încasările din infracţiuni au fost confiscate sau îngheţate provizoriu în UE în perioada 2010-2014, însă doar 1,1% au fost confiscate definitiv.

Documentul subliniază că îngheţarea şi confiscarea bunurilor dobândite în urma infracţiunilor reprezintă una dintre cele mai eficiente metode de combatere a crimei organizate.

În prezent, confiscarea transfrontalieră a bunurilor în interiorul UE este reglementată de câteva acte legislative, care conţin lacune serioase de pe urma cărora profită infractori care îşi ascund averile în alte state membre. Procedurile şi certificatele actuale sunt complexe şi ineficiente, atrage atenţia Europol. De exemplu, nu există limite de timp pentru confiscarea unor bunuri sau limitele de timp nu sunt obligatorii. O altă problemă este protecţia nesatisfăcătoare a drepturilor victimelor infracţiunilor la restituire şi despăgubire.

Politica „follow the money“ în România

Experţii spun că măsurile sunt binevenite, mai ales într-o ţară precum România, în care statul are de recuperat sute de milioane de euro de la infractori.

„Politica «follow the money», adică sancţionarea corupţiei, dar şi a altor infracţiuni, în special, prin confiscarea averilor, a apărut în România în 2008. Până atunci, nimeni nu centraliza măcar dacă sumele de bani, în baza hotărârilor judecătoreşti, erau executate sau nu. Totul a culminat în 2012, când am introdus dispoziţii pentru confiscarea extinsă. Asta presupune şi o cooperare internaţională intensă între diverse autorităţi. Este un volum de muncă uriaş. Munca de culegere a informaţiilor şi cooperarea internaţională sunt esenţiale. Oamenii au tot dreptul să întrebe dacă un infractor condamnat rămâne cu banii. Răspunsul este da, rămâne cu banii dacă nu-i descoperim unde sunt. Avem de recuperat sute de milioane de euro, care de multe ori sunt banii statului“, a explicat, pentru „Adevărul“, judecătorul Cristi Danileţ.

Situaţia confiscărilor în 2017

În România, organismul desemnat pentru indisponibilizarea şi valorificarea bunurilor provenite din infracţiuni este Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI).

Potrivit ultimului raport de activitate al ANABI, cel din 2017, în urma măsurilor asiguratorii luate de parchete şi instanţe, au fost indisponibilizate în conturi aproape 726 milioane de lei (158 milioane de euro). Totodată, au fost sechestrate peste 4.600 de imobile şi 258 bunuri mobile cu valoare individuala de peste 15.000 euro.

Raportul mai arată că ANABI are în evidenţă 7.653 de hotărâri comunicate în primele trei trimestre ale anului 2017, din care 6.468 (85%) sunt definitive.