Exclusiv Ce înseamnă pentru România că americanii se focalizează pe Asia: „Asta a fost marea greșeală a lui Putin”

SUA își îndreaptă tot mai mult atenția spre zona Indo-Pacific, pentru a stopa China, iar Europa cade pe plan secund. Profesor la Universitatea Oxford, Corneliu Bjola explică ce se va întâmpla cu România și demontează o teorie promovată de propaganda rusă.

Biden a avut mai multe discuții cu Klaus Iohannis. FOTO: Administrația Prezidențială

Statele Unite ale Americii sunt interesate în primul rând de zona Indo-Pacific, după care pe plan secund este Orientul Apropiat, unde sprijină dintotdeauna un aliat apropiat, Israelul. Europa este acum al treilea punct de interes pentru americani, iar lucrurile nu se vor schimba. De altfel, fostul secretar de stat american Hillary Clinton a anunțat încă din 2011 că SUA își vor concentra atenția pe zona Pacificului în următorul secol. În anunțul făcut de soția fostului președinte Bill Clinton înaintea unui summit în zona Asia-Pacific, în urmă cu exact 13 ani, americanii își defineau practic politica externă, așa cum menționa Reuters..

În contextul în care nimeni nu putea în acel moment să anticipeze invadarea Ucrainei de trupele Federației Rusiei, anunțul a fost privit fără nicio urmă de îngrijorare în marile cancelarii europene. Un deceniu mai târziu, războiul din Ucraina a schimbat însă datele problemei și a ridicat semne de întrebare dacă americanii vor continua să-i susțină pe aliații europeni, inclusiv România.

Ce vor face americanii

„Adevărul” a apelat la politologul Corneliu Bjola, profesor la titrata Universitate Oxford și director al Oxford Digital Diplomacy Research Group, pentru a afla răspunsul la întrebarea care îi macină pe mulți. Concret, profesorul Bjola a acceptat provocarea de a oferi un răspuns la procupările privind în ce măsură riscăm pe viitor să rămânem singuri și cum ar trebui decriptate planurile SUA privind Europa odată ce SUA își vor îndrepta tot mai mult resursele spre Asia.

Prilej pentru profesorul român de a demonta o texă dragă propagandei ruse, anume că România și Europa vor fi abandonate de americani, iar influența acestora va fi înlocuită chiar de Moscova. În analiza sa, Corneliu Bjola consideră că evoluția securității europene trebuie analizata din două perspective.

„Cred că evoluția securității europene trebuie analizată din două perspective: care vor fi efectele unei pivotări mai susținute a Statelor Unite către Pacific și ce măsuri ar trebui Europa să adopte pentru a atenua aceste implicații. În ceea ce privește prima parte a întrebării, este adevărat că Statele Unite au prioritizat regiunea Pacificului din punct de vedere strategic, iar această orientare a rămas constantă în politicile de securitate ale administrațiilor Obama, Trump, Biden și, posibil, Harris”, spune profesorul român.

Totuși, deși pivotarea SUA spre Asia de sud-est a început încă din timpul administrației Obama, americanii nu au renunțat în totalitate la interesele lor din Europa. Acest ultim aspect le-a scăpat rușilor, care au crezut că pot reedita momentul Yalta, când SUA, i-au cedat lui Stalin Estul Europei. Strategii lui Vladimir Putin s-au înșelat de această dată.

„Una dintre greșelile strategice majore comise de Putin a fost să interpreteze această pivotare ca pe o slăbire a angajamentului SUA față de securitatea europeană, ceea ce a dus la scrisoarea lamentabilă, demnă de moștenitorii pactului Ribbentrop-Molotov, transmisă de Kremlin Statelor Unite în decembrie 2021, cerând retragerea NATO pe aliniamentul anterior Summitului de la Madrid din 1997. Aceasta s-a dovedit a fi o greșeală strategică catastrofală, iar Kremlinul a primit rapid o lecție devastatoare odată cu lansarea agresiunii împotriva Ucrainei în februarie 2022. Nu doar că NATO nu s-a restrâns, ci s-a extins prin includerea Suediei și Finlandei – țări pe care Moscova a încercat să le țină în afara sistemului de securitate european pe toata durata Războiului Rece”, explică profesorul.

Cum s-au amăgit singuri rușii

Iar experții Kremlinului s-au mai înșelat și atunci când au gândit planurile pentru invadarea Ucrainei și au crezut că replica SUA și a NATO va fi la fel de palidă ca în 2014, în timpul adminsitrației Obama.

„Invazia Ucrainei a generat de semenea o anumită presiune pentru o aliniere militară cu NATO în rândul altor țări tradițional neutre, precum Austria și Elveția. Nu m-ar surprinde dacă această aliniere s-ar concretiza la un moment dat într-un parteneriat mai consolidat. Pe scurt, primul test privind slăbirea sprijinului american pentru securitatea europeană a eșuat spectaculos, cu consecințe devastatoare pentru Rusia”, adaugă Bjola.

Asta înseamnă, subliniază Corneliu Bjola, că deși pivotarea SUA este una inevitabilă, Washington-ul nu va face niciun cadou Rusiei. Practic, americanii nu fac acum decât să își protejeze interesele într-o zonă pe care o consideră mult mai importantă decât Europa. De alfel, pentru Washington adevărata provocare o reprezintă China. În timp ce Rusia este doar umbra fostei Uniuni Sovietice care concura Statele Unite în timpul Războiului Rece, China a parcurs drumul de la un stat sărac și fără veleități de mare forță militară la țara care are cea mai mare armată din lume și care a ajuns în câteva decenii să fie a doua putere mondială.

Departe de a reprezenta o tragedie pentru europeni și un motiv de teamă, acesta este semnalul că statele membre NATO din Uniunea Europeană trebuie să fie mai responsabile și să nu se mai bazeze exclusiv pe SUA. Ceea ce nu înseamnă sub nicio formă că americanii se vor dezaganja și vor renunța la alianța transatlantică.

„În același timp, este important să reținem că zona Pacificului din 2024 este foarte diferită față de 1950, când regimul comunist de la Beijing dispunea de resurse economice și capacități militare foarte reduse pentru a-și proiecta influența în regiune. Acum, China este a doua mare economie globală, iar investițiile sale militare, de aproximativ 300 miliarde de dolari în 2023, o plasează pe locul doi la nivel global, după SUA, și mult înaintea Rusiei. Având în vedere acest context, pivotarea strategica a SUA spre Pacific este inevitabilă. Totuși, acest lucru nu înseamnă că angajamentul Statelor Unite în Europa va dispărea, ci că SUA va încuraja europenii să își asume mai multe responsabilități pentru apărarea continentului”, completează el.

Bătălia pentru viitorul Europei

Europenii au înțeles la rândul lor că Federația Rusă nu este un partener credibil și susțin necondiționat Ucraina. De altfel, războiul din Ucraina va decide în mare măsură viitorul continentului, crede Corneliu Bjola.

„Războiul genocidal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a servit drept catalizator pentru această nouă dinamică, ilustrată prin acțiunile coordonate legate de decuplarea energetică ale europenilor de Rusia, asistența financiară și militară pentru Ucraina, coordonarea diplomatică în politica de sancțiuni, dar și extinderea spațiului geopolitic european spre Ucraina și Moldova. Trebuie să înțelegem foarte bine că războiul din Ucraina nu este doar despre Ucraina și scenariile bolnave de subjugare și distrugere ale lui Putin, ci și despre frontierele Europei. Acest război trasează granițele Europei pentru următorii 50-75 de ani. Rusia dorește să împingă aceste granițe cât mai mult spre vest și sud (vezi scrisoarea model Ribbentrop-Molotov din decembrie 2021), în timp ce europenii doresc să-și păstreze suveranitatea de la Marea Baltica până la Crimeea și Istanbul”, mai spune Corneliu Bjola.

România e în siguranță

Așadar, România nu are niciun motiv să se simtă amenințată de simplul fapt că interesele americane se vor concentra pe termen lung asupra zonei Pacific. Iar discuțiile privind diversele planuri de reindustrializare și repunerea pe picioare a economiei Uniunii Europene arată că ne aflăm într-o perioadă plină de provocări. România va continua să beneficieze din plin de sprijinul SUA și de cel al partenerilor europeni. De altfel, Bucureștiul va trebui să aprofundeze parteneriatele strategice cu SUA, Franța, Marea Britanie și celelalte state aliate, e convingerea lui Corneliu Bjola. 

În paralel, România va trebui să arate o mai mare responsabilitate și săfacă pașii necesari pentru a-și redresa industria de apărare. În plus, va trebui să fie mult mai activă, chiar proactivă pe scena relațiilor internaționale și să-ți atingă potențialul, pentru a deveni un factor de stabilitate în regiune.