CCR va relua vineri, la ora 9.00, dezbaterile pe baza legilor austerităţii

0
0

Şedinţa CCR a fost amânată pentru vineri, după ce magistraţii au discutat, joi, timp de şase ore pe baza legilor de austeritate asumate de Executiv.

Curtea joacă în prelungiri tăierea pensiilor şi a salariilor

CEDO, o soluţie prea târzie pentru pensionari

Vlădescu: Legea reducerii salariilor şi pensiilor nu va fi declarată neconstituţională

Judecătorii de la Curtea Constituţională se vor reuni vineri, la ora 9.00, pentru a relua dezbaterile pe legile austerităţii.

Curtea Constituţională a început în jurul orei 9.30 judecarea contestaţiilor depuse de Înalta Curte, PNL  şi de PSD, faţă de măsurile de austeritate pe care Executivul şi-a angajat răspunderea.

CIteşte şi:
“Amânarea deciziei CCR ridică semne de întrebare”, potrivit liderului PC, Daniel Constantin

Social-democraţii au contestat la Curtea Constituţională ambele acte normative pe care Executivul şi-a asumat răspunderea, respectiv legea prin care sunt reduse pensiile şi salariile şi legea care prevede recalcularea pensiilor speciale.

Dacă legile sunt declarate neconstituţionale. actele normative vor fi retrimise în Parlament, iar la unele măsuri asumate de Guvern se poate renunţa. O astfel de decizie a Curţii înseamnă cel puţin amânarea aplicării legilor care îi lasă pe bugetari şi pe pensionari cu mai puţini bani în buzunar. Executiul a explicat că tăierile vor fi aplicate după intrarea în vigoare a legilor, ele neputând fi aplicate retroactiv. PSD se va adresa CEDO şi CEJ dacă legile austerităţii sunt declarate constituţionale.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a sesizat Curtea Constituţională privind neconstituţionalităţii reducerii pensiilor şi salarilor, dar şi a pensiilor speciale.

Liberalii au depus şi ei o contestaţie pe legea privind stabilirea unor măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, mai exact legea care prevede tăierea salariilor bugetarilor cu 25% şi a pensiilor cu 15%.

Vicepreşedintele PNL Varujan Vosganian a declarat că liberalii nu se aşteaptă la o soluţionare favorabilă a sesizările pe adoptarea măsurilor de austeritate.

Raportul Putere-Opoziţie este de 4 la 3 la Curtea Constituţională. Află aici mai multe depre componenţa Curţii Constituţionale şi despre actele normative adoptate de Guvernele condusse de Emil Boc care au ocolit Legea Fundamentală.

Află aici mai multe despre noul preşedinte al CCR.

Argumentele contestatarilor

În contestaţia PSD-ului privind neconstituţionalitatea reducerii de pensii şi salarii, se precizează că o astfel de măsură este echivalentă impunerii unui nou impozit "aplicat veniturilor obţinute de bugetari din salarii şi de pensionari din pensii excede sferei impozitelor reglementate expres de Codul fiscal”. PSD consideră că prin acest lucru se instituie un paralelism legislativ, fapt interzis prin Constituţie în chiar primul său articol.

Mai mult, social-democraţii susţin că o astfel de măsură face o diferenţă clară între cetăţenii români angajaţi la stat şi cei care activează în mediul privat.

“Stabilirea obligaţiei de virare la bugetul statului a 25% din salariu. în plus pentru salariaţii din sistemul bugetar faţă de ceilalţi angajaţi din România, încalcă dreptul de proprietate (art. 44 din Constituţie), principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii (art. 16 din Constituţie) şi obligaţia statului de a repartiza echitabil sarcinile fiscale pentru toţi cetăţenii tării [art. 56 alin. (2) din Constituţie", se arată în contestaţia depusă de PSD.

De asemenea, social-democraţii susţin că legea nu este susţinută de un studiu de impact şi încalcă dreptul la un trai decent.

Dispariţia unui sfert din venitul unui salariat bugetar reprezintă în cele mai multe cazuri suma de bani necesară tocmai pentru hrană şi îmbrăcăminte. Exemplificând la nivelul unui salariu de 800 lei, care va fi de doar 600 lei, în condiţiile în care se scad cheltuielile inerente simplului fapt de a locui undeva (costul apei, energiei electrice, agentului termic, gazului), la care se adaugă costul transportului către locul de muncă, atunci suma alocată hranei şi hainelor se reduce la una de grea supravieţuire. Evident că, în acest context, celelalte drepturi: la educaţie, la cultură, la ocrotirea sănătăţii etc, vor fi imposibil de exercitat. În plus, în condiţiile în care este considerabil gradul de îndatorare la bănci al acestor salariaţi sau pensionari, cărora li se va diminua cu un sfert venitul, iar astfel se vor afla în imposibilitatea de a-şi achita ratele la credite, este previzibilă o avalanşă de executari silite la preţurile reduse ale pieţii imobiliare, a caselor acestora, astfel că, foarte curând, mulţi dintre cei vizaţi de lege, de care depind şi membrii familiilor lor, vor deveni cazuri ce vor necesita protecţie socială- ce va trebui acordată de către stat.”

Pesediştii susţin că legile austerităţii calcă în picioare dreptul la proprietate, îngrădesc dreptul la muncă, salariu, pensie. În contestaţia depusă, PSD afirmă că articolul din Constituţie invocat de Guvern ca sprijin legislativ pentru tăierea temporară de pensii şi salarii este un argument fals.

Dincolo de faptul că afectarea drepturilor salariale şi de natură salarială, precum şi a prestaţiilor de asigurări sociale şi de asistenţă socială nu se realizează în mod nediscriminatoriu, apare ca evident faptul că ea nu se justifică într-o societate democratică, de vreme ce nu este dispusă cu titlu temporar (până la depăşirea aşa-ziselor dificultăţi economice ale statului), ci cu titlu definitiv.”

Contestaţia depusă de PNL invocă şi ea încălcarea aceloraşi articole din Legea Fundamentală. În plus, în constestaţia depusă de PNL se precizează că „Legea privind stabilirea unor măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar încalcă jurisprudenţa CEDO, dar şi art. 11 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia tratatele ratificate de Parlament fac parte din dreptul intern. În acelaşi timp, prevederile referitoare la restrângerea drepturilor salariale contravin şi art. 15 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Un alt aspect ignorat în tot acest timp este acela că Guvernul României nu a respectat cerinţa impusă de art. 15 pct. 3 din Convenţie, în sensul că nu a informat secretarul general al Consiliului Europei cu privire la măsurile luate şi la motivele care le-au determinat şi, cu atât mai puţin, cu privire la data la care măsurile încetează să mai fie în vigoare”.

CEDO, o soluţie prea târzie pentru pensionari

Evenimente


Ultimele știri
Cele mai citite