Cazul Rîmaru: Declaraţia cutremurătoare făcută de asasin

Considerat cel mai odios criminal român, Ion Rîmaru a încercat, în septembrie 1971, să scape de condamnarea la moarte şi a declarat recurs la decizia instanţei, în speranţa că va îndupleca magistraţii.

Motive de recurs ale lui Rimaru la decizia de condamnare la moarte dată de judecători la 3 septembrie 1971

13 septembrie 1971

Într-o seară am plecat de la cămin şi am ajuns într-o stradă lângă garajul Floreasca am văzut o fată şi am întrebat-o dacă vrea să se culce cu mine aceasta m-a făcut vagabond şi ţigan. Eu i-am spus să nu zbiere la mine, ea a ţipat şi eu am lovit-o în cap şi ea a căzut jos. Aceasta s-a întâmplat în jurul lunii mai 1970, când starea mea de disperare din cauza examenelor a situaţiei materiale precum şi a mediului în care trăiam (la facultate) unde mă dispreţuiau toţi inclusiv profesorii şi colegii, ajunsese la maxim.
Am mai lovit o fată pe care am violat-o într-un cimitir-viol. Mi-a dat întâlnire şi-a venit miliţia. Eu am văzut că m-a minţit şi vedeam că toate fetele vor să mă mintă.

Am mai lovit o femeie care lucra la restaurantul Vulcan pe care am întrebat-o dacă vrea să se culce cu mine într-o noapte, nici ea n-a vrut şi am violat-o. Menţionez că faţa asta nu a murit din cauza loviturilor pentru că ea mai ţipa după ce am lovit-o şi violat-o. Ştiu că am lovit-o în cap cu un fier şi sunt învinuit de omor şi grav. Aceasta s-a întâmplat în martie 1971.
Am mai lovit o femeie şi-am violat-o în aceeaşi perioadă (luna martie sau aprilie) 1971, nu mai reţin luna care a murit.
În luna mai la începutul lunii am mai lovit o femeie (fată) şi-am violat-o şi-a murit.

Am luat nişte bani de la o casieră pe care am lovit-o.
Am spart vitrina unui magazin şi-am luat nişte haine în iunie 1970.
Am lovit o femeie de la care am luat nişte bani ea spune că i-am luat 500 eu ştiu că 2.000 de lei (nu reţin precis) şi am violat-o lângă un bloc în anul 1970 luna noiembrie.
Am lovit o femeie la capătul tramvaiului 4 în luna mai 1971 în Colentina.
Am lovit o femeie lângă un bloc în luna mai 1971 pe strada Griviţei.

Am lovit o femeie pe lângă Şcoala de ofiţeri de miliţie din Bucureşti în luna ianuarie sau februarie 1971 nu mai reţin luna de la care am luat 250 de lei.
Am lovit o fată pe lângă maşina 31 pe un deal cu un fier şi am luat o geantă pe care am aruncat-o şi-am găsit 25 de bani şi nişte hârtii.
Am lovit o femeie pe lângă maşina 35 aproape de garajul Floreasca cu un cuţit în cap. Menţionez că iniţial am umblat cu un fier la mine pentru că am fost bătut la căminul facultăţii de nişte colegi care acum au terminat facultatea şi mi-era frică să nu mă bată şi altădată în tramvai de un cetăţean pe care nu-l cunosc.

Nu am vrut să atac pe nimeni. Apoi după aceea, dacă am văzut că nu pot să-mi satisfac necesităţile fiziologice sexuale am pierdut noţiunea de a nu-mi da seama de urmările ce le pot avea după ce loveam o femeie şi loveam vreo fată pe stradă.

Cazul de lovitură cauzatoare de moarte de pe strada Eiffel din spatele garajului Floreasca, Oprea Elena. Eu mă duceam la garaj la Floreasca şi mă întâlneam cu tata şi-i spuneam că aveam nevoie să mă culc cu o fată pentru că nu puteam să cuceresc o femeie nici chiar dacă plăteam, pentru că eu lucram în port la Constanţa ca să fac rost de bani să-i dau la vreo femeie ca să mă pot culca cu ea.

El mi-a spus că există o femeie care vine noaptea târziu acasă şi s-o aştept şi astfel într-o noapte am plecat şi am văzut că vine o femeie sau fată şi i-am spus că vreau să mă culc cu ea. Ea nu a vrut şi-a început să zbiere.
Eu fiind şi operat de varicocel la testiculul stâng. Am lovit-o cu un fier în cap şi-am luat-o în braţe ea a zbierat şi mai tare şi mie mi s-a făcut frică şi-am fugit pe stradă. În acea seară nu l-am văzut pe tata acolo dar ştiam că o să vină şi el după ce o violam. Eu nu am ştiut că ea poate să moară. Dimineaţa următoare sau în altă zi ştiu că a venit tata la mine şi i-am povestit şi lui, după care el mi-a cusut pantalonii pe care îi rupsesem pe această stradă.

Femeia de la restaurantul Vulcan

Într-o seara am plecat la gară cu tata şi să mergem acasă la Caracal dar nu am mai plecat nu ştiu din ce cauză şi ne-am întors înapoi să aşteptăm o maşină de noapte să mergem să ne culcăm acasă şi lângă staţie este restaurantul Vulcan. Am mers să consumăm ceva mâncare şi bere. Eu am văzut o femeie în restaurant şi i-am spus lui tata că ce picioare frumoase are. El nu ştiu ce mi-a răspuns. Apoi am plecat în staţie să luăm maşina şi am văzut că iese şi fata aia din restaurant şi am mers împreună după ea. Am vrut să-i spun ceva atunci dar ea nu a stat şi am văzut că a intrat pe o stradă mai mică. Tata mi-a spus să o aştept altă dată când vine şi să-i spun să mă culc cu ea dacă nu vrea să o lovesc şi să mă culc cu ea. Într-o seară am căutat o altă fată care locuia apropae de strada pe care avenit femeia asta şi o chema Cornelia. Înainte s-o caut pe fata asta care mi-a spus să o caut acasă am plecat la tata la maşină pe linia autobuzului 45.

Eu i-am spus lui tata că mă duc să o caut pe fata asta- Cornelia. Înainte să caut pe fata asta care mi-a zis să o caut acasă am plecat la tata la maşină pe linia autobuzului 45. Eu i-am spus lui tata că mă duc să o caut pe fata asta- Cornelia şi dacă nu o găsesc să o aştept pe fata de la restaurantul Vulcan. El în acea seară mi-a dat 100 de lei ca să am de drum şi mi-a spus că vine şi el. Am plecat şi am ajuns pe unde stă Cornelia dar nu am găsit-o şi am aşteptat-o pe stradă crezând că vine din oraş. Tot acum am văzut că vine şi femeia aia de la restaurant şi i-am spus că vreau să mă culc cu ea.Ea a vrut să mă lovească şi eu atunci m-am şi speriat şi am lovit-o în cap şi am violat-o. Menţionez că eu n-am mai avut raport sexual cu nicio femeie până atunci, adică de bunăvoie.

Menţionez că în acest caz femeia nu a murit când am lovit-o şi violat-o. Aceasta fiindcă după ce am violat-o ea ţipa şi mie mi-a fost frică şi am fugit. Probabil eu cred că s-a asfixiat cu mâneca paltonului sau cu mănuşa. După ce am violat-o am plecat şi i-am aruncat geanta într-o curte. Eu am văzut că după mine venea cineva şi a intrat în curtea respectivă. Nu pot să spun dacă a fost tata sau altă persoană. Spun că eu am aflat că a murit în apropierea datei când să fiu arestat.

Halucinaţii

În luna aprilie sau martie am mai lovit o femeie cu un fier fără să-mi dau seama că-i pot provoca moartea. Menţionez că-n noaptea respectivă şi chiar cu câteva nopţi înainte am avut nişte crize halucinatorii când mergeam pe stradă fără să-mi dau seama unde mă aflu şi ce fac. Sunt acuzat în acest caz de mai multe lovituri. Ştiu că avusesem înainte o stare accentuată de boală de nervi şi doctorul mi-a recomandat internarea în spitalul central. Nu am avut intenţia să omor pe cineva.
Mai sunt acuzat şi de un alt omor din strada Stupinei.

Într-unul dina ceste cazuri tata m-a văzut murdar de sânge pe haină şi de noroi şi i-am povestit cum s-a întâmplat, după care el mi-a curăţat hainele.
În cazul cu casiera cu banii tata m-a învîţat cum să-i iau banii şi anume când este timp urât afară şi să-i iau banii ca să putem cumpăra un imobil în bucureşti ca să poată să-mi aducă femei acasă.
Pentru asta mi-a spus că o să mergem la locul pe unde trece el şi o să vină şi el.
Banii i-am dus acasă la Caracal şi el a venit după câteva zile şi i-am îngropat în magazie.
Când am spart vitrina magazinului şi am luat haine i-am spus şi lui.
Când am lovit fata aia care stă pe strada de lângă maşina 35 cu un cuţit în cap eu am crezut că este fier, dar când m-am tăiat la mână mi-am dat seama că a fost cuţit.

-Urmare-

18 septembrie 1971

În continuarea recursului mai arăt că în săvârşirea faptelor pe care le-am arătat mai sus nu mi-am amintit şi numai cu ajutorul organelor de anchetă mi-am amintit eu, doar de vreo câteva mi-am adus aminte. Unele fapte eu nu le recunosc şi nici probe temeinice nu există.
În cazul cu strada Stupinei eu ştiu că adeverinţa care se spune de organele de anchetă că s-a găsit la locul faptei, eu nu am avut o astfel de adeverinţă decât la cămin unde locuia şi aceasta a stat tot timpul în cameră.

Mai arăt că în perioada cât am fost student am suferit la început de un sindrom nevrotic care s-a accentuat în gravitate.Respectuos vă rog să-mi acordaţi o nouă expertiză medicală întrucât prima expertiză a fost făcută de organele de anchetă. Sufăr de o psihopatie care are legătură şi cu lichidul cefalo-rahidian. Mai arăt că am fost operat şi de varicocel care cu toate celelate boli să fi putut tulbura sistemul nervos.
Sunt încă tânăr şi vă rog respectuos, onorat Tribunal Suprem, am greşit cer iertare să mă pot reabilita o schimbare a pedepsei cu moartea într-o pedeapsă de 25 de ani ca să pot să fiu util societăţii.
Încă odată mai arăt că regret foarte mult. Am trăit într-un mediu eram tolerat foarte mult. Şi studiul prea mult mi-a accentuat boala de cap şi fără voia mea. Sunt unele situaţii când nu mai ştiam ce fac şi în limita posibilităţii cer să stau pe o insulă.

-Urmare-
18 septemebrie 1971

Domnule Preşedinte, îmi recunosc greşelile, faptele comise mă angajez ca atunci când mi se comută pedeapsa, şi nu mi se va lăsa viaţa în faţa onoratului Tribunal Suprem, a opiniei publice, a tuturor oamenilor care le-am pricinuit dureri, precum şi a Preşedintelui Statului ca atunci când voi putea, voi dovedi fără precupeţire tot ce am în capacitatea mea pentrua putea şterge acest trecut urât care şi-a lăsat amprenta asupra întregii mele fiinţe. Regret adânc şi din toată conştiinţa mea tot ce am făcut şi-n numele providenţei vă rog să-mi lăsaţi viaţa, cu toate că eu nu am făcut aceasta.
În lumina legislaţiei statului nostru socialist, rămân încrezător şi aştept hotărârea ce o veţi da. Prin aceasta veţi contribui în mod uman la viaţa unui om care nua fost capabil să o lase altora şi care totuşi va mai putea fi folositor în societate după ispăşirea pedepsei.

Domnule preşedinte faptele au fost comise în urma zdruncinării mele sufleteşti negăsind înţelegere în mediul care m-a înconjurat.
Vă rog ac cel puţin să fiu înţeles de dumneavoastră care sunteţi legiuitorul şi împărţiţi dreptatea celor care nu o au. Eu poate nu sunt demn de aceasta totuşi apelez la bunăvoinţa şi clemenţa onoratului Tribunal Suprem. Îmi iau angajamentul că în anii detenţiei void a dovadă de disciplină pentru a putea dovedi că mă voi reabilita. Vreau să trăiesc! Să trăiţi!