Care e ruta cea mai bună pentru sprijin militar al aliaților în cazul unui atac rusesc asupra României. Ce spun experții
0Infrastructura precară a României ar putea cauza mari probleme și întârzieri privind sprijinul militar în cazul unui atac al Rusiei. Iar experții consultați de ”Adevărul” au vorbit despre cele mai adecvate rute pentru a primi sprijin, dar și despre cât de mult ar întârzia slaba infrastructură ajutorul aliaților.
Cea mai mare provocare pentru România în cazul unei ofensive rusești ar fi starea infrastructurii rutiere și feroviare, ce ar îngreuna mult aducerea de militari și armament din alte țări.
”Este o veche problemă în România ce persistă, și anume problema privind infrastructura de transport. Nu toate forțele NATO sunt în România, ci doar o mică parte. Iar pentru ca să aveți întăriri, acestea trebuie să ajungă în România. Și aveți nevoie de drumuri bune, de autostrăzi. Și nu cred că la ora actuală infrastructura din România este adecvată pentru o întăriri militare rapide. Din cauza infrastructurii neadecvate, românii ar trebui să aștepte cel puțin două săptămâni până să primească întăriri. În cazul unui atac al Rusiei, România ar trebui să fie pregătită să se apere singură timp de două săptămâni, fără ajutor suplimentar. Iar România trebuie să aibă forțe militare pregătite rapid pentru mobilizare și reacție”, a declarat pentru ”Adevărul” generalul în rezervă Benjamin Hodges, fost comandant al Armatei SUA în Europa în perioada 2014-2017.
”Adevărul” a vorbit cu generalul (r) Virgil Bălăceanu, omul care a reprezentat România la comandamentul NATO de la Bruxelles, legat de cele mai importante drumuri/rute pe care ar trebui să le avem în vedere în caz de atac pentru a beneficia de sprijin în timp cât mai rapid sau ca element de descurajare al unui potențial agresor.
Președinte al Asociației Ofițerilor în Rezervă din România, generalul (r) Virgil Bălăceanu consideră că ”legat de nevoile de infrastructură pentru mobilitate militară, amenințare este legată de zona de operații de est, care înseamnă Moldova, sau zona de operații de sud-est, care înseamnă Dobrogea. Cea mai vulnerabilă este Dobrogea, pentru că acțiunile Federației Ruse nu se îndreaptă mult spre nordul sau estul României, ci spre sud-estul României. Nu excludem ca în acest al doilea război cu Ucraina, pe model cecen, să avem Federația Rusă la gurile Dunării. Ca atare, o prezență acolo a Federației Ruse ar însemna o amenințare legată de culoarul Dunării, cel mai important culoar de export al cerealelor pentru Federația Rusă. Marea problemă e că nu avem o infrastructură adecvată pentru trecerea Carpaților. La ora actuală, nu este ușor să treci Carpații pe roți. Este extrem de dificil dacă vorbim de coloane militare. Iar calea ferată a fost modernizată, dar nu pe toate zonele, ca să permită transportul tehnicii militare grele. La sud avem o problemă legată de Dunăre și de numărul de treceri permanente”.
O autostradă peste Carpați, esențială
Generalul (r) Virgil Bălăceanu a prezentat în detaliu și care ar fi cel mai bun culoar pentru ca România să primească sprijin militar din partea aliaților.
”La ora actuală, cel mai favorabil culoar pentru zona de operații de sud-est est cel descris de portul Alexandropolis din Grecia-Burgas-Varna și Constanța. Practic, intrarea prin Bulgaria în Dobrogea într-o zonă în care nu ai obstacole naturale, nu ai nici Carpații, nu ai nici Dunărea. Acesta ar fi cel mai adecvat culoar pentru a primi sprijin militar. Ca atare, noi trebuie să dezvoltăm acest culoar. Intențiile sunt bune și din partea Greciei, și a Bulgariei. Rămânerile în urmă sunt considerabile din partea României. Noi nici la această oră, după trei ani, nu avem ambasador în Grecia. Este exclus să aducem trupele militare prin Ungaria sau Serbia. Abia în momentul în care vom moderniza calea ferată, care este în colaps, și în momentul în care vom avea cel puțin o autostradă care să traverseze Carpații și cel puțin încă o trecere permanentă peste Dunăre, vom putea vorbi despre o îmbunătățire a infrastructuriii pentru a răspunde acestor amenințări”, precizează generalul (r) Virgil Bălăceanu.
”Rusia nu poate ataca România prin surprindere, decât cu rachete balistice intercontinentale, dar pentru astea există așa-zisul „scut de la Deveselu”. Orice alt atac al Rusiei asupra României are un timp de avertizare mai mare sau mai mic, măsurat în zile, luni și ani, în funcție de forțele rusești constituite pentru agresiune. De exemplu, pentru o agresiune în Dobrogea, Rusia va trebui mai întâi să constituie o grupare de asalt, formată din unități de marină militară, cu nave de debarcare și desant, cu nave de sprijin, nave de comandament și așa mai departe, toate beneficiind de un sprijin aerian substanțial, susținut de pe aerodromurile riverane Mării Negre. Dar nu numai atât. Rusia trebuie să înarmeze și să ridice capacitatea operativă a unor asemenea forțe, prin exerciții și manevre. Niciuna dintre aceste condiții nu poate fi îndeplinită decât cu vizibilitate pentru România și aliații săi din NATO. Așa că România ar avea un timp de avertizare suficient de amplu încât să își constituie forțele de apărare, de răspuns la o asemenea eventualitate”, consideră expertul în securitate Hari Bucur Marcu.
În opinia acestuia, abia atunci ar putea intra în discuție infrastructura rutieră/feroviară, necesară manevrei unor asemenea forțe și mijloace, necesare învingerii Rusiei ca agresor, pe teritoriul României.
”În tot cazul, se iau deja măsuri dacă nu de îmbunătățire a infrastructurii existente, măcar de pre-dislocare a unor echipamente grele, aparținând altor aliați (Statele Unite, de exemplu), cum sunt tancurile și munițiile aferente, pe teritoriul României și depozitarea lor în apropierea zonelor unde ar trebui să fie introduse într-o operație de apărare. Adică, absența unei infrastructuri corespunzătoare manevrelor militare în timp scurt se poate suplini foarte bine prin pre-dislocare, astfel încât apărarea propriu-zisă să nu fie afectată decisiv”, adaugă Hari Bucur Marcu.
Se încarcă comentariile...
