Bilanţ. 4 ani de la Colectiv: problemele marilor arşi n-au fost rezolvate, iar Parchetul continuă investigaţiile
0La patru ani de la tragedia din clubul Colectiv, bilanţul României arată îngrijorător: doar o secţie de mari arşi pusă pe picioare, una închisă la o săptămână după inaugurare, condiţii deficitare în centrele de arşi din cadrul altor spitale, dar şi un dosar deschis pentru profanare de cadavre.
Dincolo de haosul din noaptea intervenţiei la incendiul de la clubul Colectiv, o ţară întreagă a rămas şocată în urma cu patru ani şi de incapacitatea sistemului medical din România de a oferi îngrijirile necesare victimelor care se zbăteau pentru supravieţuire. Pacienţi atacaţi de bacterii în saloane nesterilizate, oameni trimişi în afara ţării pentru îngrijiri de un stat incapabil să facă faţă, o infrastructură cel puţin inadecvată şi prea puţin personal medical pregătit pentru tratarea cazurilor de arsuri - toate hibele unui sistem profund defect s-au perdinat în săptămânile care au urmat prin faţa unei naţiuni lovite adânc de una dintre cele mai mari tragedii din istoria recentă a ţării.
O nouă catastrofă ar scoate la iveală acelaşi sistem defect
Promisiunile de reformă şi declamaţiile despre îmbunăţirea infrastructurii au curs în spaţiul public dinspre guvernanţi, dar la patru ani de la flăcările care au omorât 65 de oameni şi au lăsat alte zeci marcate pe viaţă lucrurile sunt departe de sistemul performant promis. „În mod categoric, dacă astăzi am avea o catastrofă de nivelul Colectiv tot n-am face faţă pentru că nu avem numărul de paturi necesare”, observă expertul în politici de sănătate Sorin Paveliu.
Problemele cruciale sunt cele cu tratare pacienţilor care suferă de arsuri grave, fiind nevoie în aceste cazuri aparatură specializată şi de un mediu complet sterilizat. De altfel, unul dintre proiectele autorităţilor a constat în finalizarea a două secţii de mari arşi, una în Timişoara şi una în Iaşi. Chiar dacă cea de la Timişoara era plănuită cu mult înainte de tragedia de la Colectiv, inaugurarea a fost făcută de-abia la începutul acestei luni, după ce achiziţionarea aparaturii s-a lovit de tot felul de probleme de finanţare. Pe 16 octombrie, cu presiunea celor 4 ani de la Colectiv care se împlineau în curând, ministrul Sănătăţii Sorina Pintea a inaugurat cu mare fast centrul de mari arşi de la Iaşi, care deţine 5 paturi pentru tratatea pacienţilor în această condiţie. A doua zi unitatea şi-a văzut uşile închise după ce s-a descoperit că locul ar putea fi infectat chiar de cei care au participat la inaugurare fără a-şi lua toate măsurile de siguranţă.
Cifrele nu spun întreaga poveste
Pe lângă cele 5 paturi de mari arşi care ar fi trebuit să funcţioneze la Iaşi, România mai are alte 28 de paturi pentru astfel de bolnavi, în Bucureşti şi Timişoara. Cu toate acestea, specialiştii în domeniu observă că standardele de calitate în privinţa aparaturii, a mediului sterlizat şi a pregătirii personalului nu sunt respectate, cu excepţia centrului de la Timişoara, pe nicăieri.
Situaţia din Bucureşti este cea mai îngrijorătoare, cu unităţi medicale subfinanţate pentru a face faţă cazurilor de mari arşi şi un spital specializat pentru astfel de situaţii care bifează mai multe lucruri pe lista de hibe grave decât pe cea de performanţe. „Spitalul de Arsuri Bucureşti, oferit de Ministerul Sănătăţii ca spital de referinţă, a fost renovat, dar putem pune acest termen între ghilimele pentru că nu s-au respectat normele specifice renovărilor pentru astfel de unităţi. Drept urmare, avem informaţii în continuare că pacienţii sunt încă infectaţi cu bacterii, deci nu avem nicio garanţie că ce s-a făcut a fost realizat bine. Mai mult, echipa nu a fost îmbunătăţită, personalul nu a fost evaluat, secţia de terapia intensivă nu e izolată corespunzător, iar dotarea nu s-a făcut conform cerinţelor pentru tratarea marilor arşi”, a declarat Vasile Barbu, preşedinte al Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor.
Nici alte unităţi medicale nu oferă motive de optimism, Vasile Barbu observând că Spitalul Floreasca este cronic subfinanţat în domeniul amenajării secţiei de mari arşi. „E cu atât mai regretabil cu cât aici sunt specialişti serioşi, de excepţie”, a adăugat preşedintele ANPP, acesta observând că nici eforturile de la Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar-Arseni” nu sunt sprijinite de o finanţare adecvată.
Fără progrese vizibile nici pentru soluţii intermediare
Numărul paturile pentru mari arşi e departe de a fi suficient pentru ca sistemul medical din România să poată face faţă unei catastrofe de proporţii similare cu cea de la Colectiv. Nu doar atât, dar autorităţile nu par să fi luat măsuri nici pentru îmbunătăţirea situaţiei în lipsa unui număr suficient de centre care să asigure îngrijirea marilor arşi.
„O soluţie ar fi fost nu atât să construim un spital nou, ceea ce fapt nici nu s-a întâmplat, s-au renovat două secţii, ci să adresăm problema de fond, anume dacă România îşi permite să facă faţă la o asemenea cheltuială. Îşi permite România să formeze specialişti în arsuri în număr atât de mare cât să facă faţă unei astfel de catastrofe? După ce-i formează, după ce sunt ultraspecializaţi în aşa ceva, îşi permite şi să-i plătească fără să aibă mereu ce să facă. Pe fond, România trebuie să facă o simulare pentru o catastrofă de dimensiuni similare, iar această simulare ar putea să asigure mai degrabă paturile în spitalele de urgenţă care să acopere îngrijirea persoanelor respective până pot fi distribuite prin Europa”, a explicat Sorin Paveliu.
Cu toate acestea, chiar şi un astfel de sistem de îngrijire ar trebui să fie capabil să asigure un spaţiu steril în spitale, dar nu sunt semne vizibile că s-ar fi făcut paşi semnficativi în această direcţie. „Oamenii de la Colectiv au murit şi pentru că arsurile sunt accidente extrem de grave, iar după ce îndepărtezi pielea, omul este pradă oricăror bacterii – ori eu au fost internaţi în nişte spitale care nu erau deloc capabile să asigure o astfel de asepţie. Eu aşa văd lucrurile: un număr minim de paturi care să poată acoperi o situaţie excepţională şi instruirea în spitalele de urgenţă pentru a fi capabile în caz de nevoie să menţină aceşti pacienţi în condiţii de asepţie, în zone sterile”, a mai spus Sorin Paveliu.
Cronologia nopţii incendiului
Ora 22.30: O nouă piesă este lansată în Clubul Colectiv cu efecte pirotehnice. După 7 secunde, o scânteie sare pe stâlpul îmbrăcat în burete de antifonare. Artificiile ard fix 15 secunde, tavanul aprinzându-se imediat. Incendiul va dura 153 de secunde, timpul pe care persoanele aflate în club l-au avut pentru a se salva.
Ora 22:32: Este înregistrat primul apel la 112. Oamenii din club se calcă în picioare, îndreptându-se spre singura ieşire, o uşă nu mai mare de 80 de centimetri lăţime. Încep să lasă primele victime din club, arse şi intoxicate cu gaze.
Ora 22:42: Primele două ambulanţe şi maşini de pompieri ajung la clubul Colectiv, în următoarele 20 de minute ajungând peste 20 de ambulanţe.
Patru ani mai târziu, procurorii extind cercetările
La patru ani de la tragedia de la Colectiv, procurorii de la Parchetul Militar au descoperit marea infracţiune comisă în noaptea de 30 octombrie 2015. Marţi aceştia au anunţat că, după publicarea filmului cu intervenţia ISU, se fac cercetări pentru profanare de cadavre, după ce un militar ar fi adresat cuvinte injurioase cu privire la o persoană decedată. „S-a dispus începerea urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii de profanare de cadavre sau de morminte pentru a fi efectuate cercetări referitoare la împrejurările în care, (...) o persoană având calitatea de militar a adresat cuvinte injurioase posibil la adresa unor persoane decedate în incendiul de la clubul Colectiv”, a transmis de Parchet Militar.
Cercetările au loc într-un dosar în care a început urmărirea penală in rem pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă, abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu „cu privire la aspectele care rezultă din vizionarea imaginilor video apărute în spaţiul public în legătură cu modalitatea de intervenţie şi acordare a primului ajutor la incendiul de la clubul Colectiv”. De asemenea, procurorii militari fac cercetări şi pentru sustragere sau distrugere de probe, cu privire la faptul că filmul de 20 de minute publicat de Libertatea, şi care surprinde modul haotic al intervenţiei autorităţilor, a apărut abia după patru ani.
Acesta este însă doar ultimul din nenumăratele dosare penale deschise de autorităţile române în urma acestei tragedii şi rămase fără un răspuns. Unul dintre aceste dosare este cel de la Parchetul General a fost deschis în urmă cu 3 ani, după ce familiile şi prietenii victimelor din clubul Colectiv au acuzat autorităţile care au coordonat intervenţia de neglijenţă şi ucidere din culpă. Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, şi Nicolae Bănicioiu, fost ministru al Sănătăţii, sunt acuzaţi că au întârziat transferul răniţilor din Colectiv în afara ţării şi au susţinut că "avem de toate" pentru a-i trata, chiar dacă România nu avea condiţii pentru a îngriji astfel de pacienţi. Multora dintre ei, întârzierea transferului în afara ţării le-a fost fatală. Raed Arafat a fost audiat în acest dosar săptămâna trecută, iar Nicolae Bănicioiu a invocat motive personale pentru a lipsi de la audiere.
În ceea ce priveşte dosarul vinovaţilor pentru producerea tragediei din Colectiv, aflat pe rolul instanţei din aprilie 2016, la ultimul termen de luna trecută, judecătorul a ascultat alte mărturii ale supravieţuitorilor. În luna aprilie, patronii clubului, acuzaţi printre altele de ucidere din culpă, în formă agravată, având ca urmare decesul mai multor persoane, au scăpat de controlul judiciar. Curtea de Apel Bucureşti a decis că ridicarea măsurii nu reprezintă niciun pericol pentru societate. Procesul a început pe fond abia în mai 2017, însă a fost amânat de mai multe ori din motive procedurale. Mai mult, în iulie 2018, judecătorul Valeriu Mihai Terceanu care avea dosarul pe rol, s-a pensionat, însă, spre uşurarea victimelor, noul judecător a decis să nu reia procesul de la zero.
Citeşte şi:
Se încarcă comentariile...
