ANALIZĂ Se înmulţesc pensionarii. Consecinţe şi soluţii la întrebarea „cine ne va plăti pensiile?“

Încet, dar sigur, numărul pensionarilor din România tinde să-l depăşească pe cel al persoanelor care au un loc de muncă. Fenomenul antrenează o sumă întreagă de schimbări, în sistemul de pensii, în securitatea socială, în medicină, în obiceiurile de consum, în structura populaţiei.

România are aproape 4,7 milioane de pensionari, arată datele centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP). În acelaşi timp, numărul celor care au un loc de muncă şi contribuie la sistemul public de pensii este tot mai mic.

Potrivit ultimelor date statistice, din 2016, România are o populaţie activă, aptă de muncă, de circa 9 milioane de persoane. Din acestea, doar 5,6 milioane lucrează sub o formă sau alta.

Un calcul simplu arată că raportul dintre numărul de pensionari şi cel de salariaţi este de aproximativ 9 la 10, ceea ce înseamnă că 10 angajaţi activi susţin nouă pensionari, dar acest raport variază de la un judeţ la altul. Fenomenul antrenează o sumă întreagă de schimbări, în sistemul de pensii, în securitatea socială, în medicină, în obiceiurile de consum, în structura populaţiei.

Specialiştii atrag atenţia că în câţiva ani sistemul de pensii ar putea claca, din cauză că nu vor exista suficienţi contribuabili care să susţină sistemul public.

Pensia medie - 1.070 lei

La finele lunii iulie 2017, pensia medie a ajuns la 1.070 lei, cu 88 lei mai mare faţă de cea din luna precedentă şi cu 139 lei peste cea din perioada similară a anului trecut, conform datelor CNPP. Numărul celor care s-au pensionat la limita de vârstă era de 3,496 milioane de persoane, din care peste 1,933 milioane de femei.

Pensie anticipată parţială au primit în iulie 78.192 persoane (794 pensie medie) şi pensie de invaliditate 580.146 persoane (pensie medie 629 lei), din care 47.240 persoane pentru gradul I de invaliditate (512 lei pensie medie). Pensia de urmaş s-a acordat, în iulie, unui număr de 499.773 persoane (555 lei pensia medie), în timp ce ajutor social au primit 382 pensionari (264 lei).

Mai puţini copii, mai mulţi bătrâni

Sociologii spun că scăderea natalităţii este responsabilă pentru îmbătrânirea populaţiei, care la rândul său este determinată de factorul economic.

„Există o puternică scădere a natalităţii, de care este responsabil factorul economic. La noi, ceea ce inhibă natalitatea este incertitudinea zilei de mâine. Oamenii nu ştiu în ce măsură copiii lor vor fi crescuţi, educaţi aşa cum şi-ar dori, pe termen mediu şi lung. Oamenii trăiesc într-un climat de incertitudine şi asta îi determină să fie foarte prudenţi în privinţa planificării copiilor. Creşterea natalităţii trebuie însoţită de o creştere a veniturilor familiei, ceea ce nu se întrevede prea curând”, a explicat, pentru „Adevărul”, sociologul Mircea Kivu.

Potrivit specialistului, cele mai afectate sunt familiile din clasa de mijloc, iar situaţia nu se va îmbunătăţi prea curând. „Apariţia unui copil penalizează nivelul de trai al unei familii. Penalizarea asta nu afectează familiile bogate, acţionează puţin asupra familiilor sărace. Pentru că la familiile sărace, dacă mai apare o gură în plus de hrănit, tot sărace rămân. În familiile cu venituri mari, un copil nu va afecta nivelul de trai. Afectate vor fi însă familiile din clasa de mijloc, cele mai importante pentru societate. Lucrurile sunt cu atât mai grave cu cât nu există şanse ca situaţia să se îmbunătăţească prea curând. Asta pentru că structura pe vârste a populaţiei este deja afectată grav. Populaţia care acum este la vârsta fertilităţii maxime este foarte mică. Acele cohorte mari, născute în anii ’70, tocmai au ieşit din perioada de fertilitate”, afirmă Mircea Kivu.

Ce este de făcut?

Specialiştii spun că există un raport dezechilibrat nu numai între persoanele active şi pensionari, dar şi între persoanele active şi copii. Iar asta are consecinţe. „Practic, populaţia îmbătrâneşte, cu consecinţele de rigoare, mai ales asupra sistemului de pensii. Populaţia activă este tot mai împovărată. Raportul dintre numărul pensionarilor şi cel al persoanelor active este din ce în ce mai disproporţionat. Există un raport de dependenţă şi între oamenii activi şi copii”, afirmă Mircea Kivu.

Sociologul spune că este necesar ca statul să adopte urgent o politică natalistă, ale cărei rezultate se vor vedea cel mai devreme peste 10 ani. ”În primul rând, statul ar trebui să adopte o politică pro-natalistă, şi nu măsuri pro-nataliste. Până acum, s-au adoptat doar măsuri sporadice. Dar asta nu înseamnă o politică. O politică este un ansamblu coerent de măsuri, care vizează nişte obiective pe termen mediu şi lung. Or, la noi, nu putem vorbi de aşa ceva. S-a mai mărit, la un moment dat, alocaţia pentru creşterea copilului, dar asta nu este suficient... Ar trebui gândită o politică demografică coerentă. Ar trebui făcute studii serioase, care să arate care este genul de familii în care a scăzut natalitatea, care sunt cauzele. O politică demografică dă rezultate peste 10 ani, nu acum. Din păcate, ciclurile electorale sunt mult mai scurte”, explică Mircea Kivu.

Sistemul de pensii, o piramidă Caritas

În continuare, specialiştii atrag atenţia că într-un interval de 10-15 ani, sistemul de pensii va fi unul falimentar. Asta pentru că proporţia între salariaţi şi pensionari va creşte şi mai mult în favoarea categoriei din urmă.

„Natalitatea, creşterea speranţei de viaţă şi emigrarea persoanelor de vârstă adultă fac ca piramida vârstelor să arate diferit. Practic, ea este umflată la mijloc şi are o bază foarte îngustă. Pe măsură ce trec anii, creşte proporţia bătrânilor şi scade proporţia tinerilor. Prin urmare, sunt tot mai mulţi pensionari la un salariat”, mai arată sociologul Mircea Kivu.Specialistul explică faptul că sistemul public de pensii a fost gândit ca un sistem Caritas, bazat pe principiul solidarităţii. „El funcţionează atâta vreme cât în sistem intră mai mulţi decât ies. În ultimii ani, fenomenul este unul invers, iar aşa cum Caritas a dat faliment, aşa se va întâmpla şi cu sistemul de pensii. Pentru cei care au acum 25-30 de ani, veştile nu sunt deloc bune”, a completat sociologul.

Populaţia activă, cu activitate puţină

Datele Institutului Naţional de Statistică arată că doar puţin peste jumătate din populaţia activă are un loc de muncă. Astfel, la sfârşitul anului trecut, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 de ani) era de 61,8%, la 3,4 puncte procentuale faţă de ţinta naţională stabilită în contextul Strategiei Europa 2020.Potrivit INS, în al doilea trimestru al anului 2016, populaţia activă a României era de 9,056 milioane de persoane, din care 8,526 milioane erau ocupate şi 530.000 erau şomeri. Ca număr total de salariaţi, în sectorul public lucrează doar 15,3% din populaţia ocupată. Sectorul privat are peste 83% din angajaţii din economie. Iar în sectorul mixt, public-privat lucrează 1% din populaţia ocupată, arată datele INS.4,7 milioane de pensionari erau înregistraţi la finele lunii iulie 2017 în România.