ADMITERE FACULTATE 2013 Cele mai căutate facultăţi

Salariile lunare de până la 5.000 de euro oferite de angajatorii din străinătate au atras anul acesta un număr foarte mare de absolvenţi de Bacalaureat la Universitatea de Petrol şi Gaze, Medicină şi Geografia.

Facultăţile de Automatică, Telecomunicaţii, Petrol şi Gaze, dar şi Medicina, Geografia şi Contabilitatea sunt specializările unde anul acesta va fi cea mai mare concurenţă la admitere, atrăgând mii de candidaţi încă din primele zile de înscrieri. De altfel, acestea sunt şi cele mai solicitate specializări pe piaţa muncii, susţin specialiştii din recrutare, ceea ce arată că tinerii se îndreaptă către meseriile căutate şi, în concluzie, bănoase. La cele mai multe universităţi din ţară, examenele se vor susţine chiar săptămâna viitoare.

La ASE, contabilitatea este cea mai râvnită

La Academia de Studii Economice (ASE) din Bucureşti, Facultatea de Contabilitate şi Informatică de Gestiune este cea mai căutată specializare de către candidaţii care au participat în primele două zile la înscrierile de la Academia de Ştiinţe Economice (ASE) din Bucureşti, programate să se încheie mâine.

„Aproximativ 2.000 de candidaţi s-au înscris până acum, majoritatea alegând Contabilitate, dar şi Facultatea de Finanţe şi Bănci şi cea de Cibernetică Economică, amândouă regăsindu-se în topul preferinţelor şi în anii trecuţi. Credem că tinerii au sesizat o solicitare în aceste zone pe piaţa muncii şi vor să se specializeze pe domenii care sunt căutate chiar şi în timp de criză, cum ar fi băncile şi contabilitatea. Faţă de anul trecut sunt mai puţini candidaţi fiindcă avem examen de admitere anul acesta“, a explicat pentru „Adevărul“ Florina Mohanu, purtătorul de cuvânt al ASE.

Geografia, în top la Universitatea Bucureşti

În schimb, la Universitatea din Bucureşti s-au înscris peste 17.500 de candidaţi până acum - cei mai mulţi la Facultatea de Geografie, în jur de 3.500 pe 383 de locuri, adică peste 9 pe loc. Geografia a fost cea mai solicitată specializare şi anul trecut, cu nouă candidaţi pe loc. Următoarea facultate căutată aici este Administraţie şi Afaceri, cu 2.040 de înscrişi pe 235 de locuri (peste 8 pe loc), care anul trecut a avut o concurenţă de opt candidaţi pe loc, iar pe locul trei este Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, cu 2.355 de înscrişi pe 411 locuri (în jur de 6 pe loc). Înscrierile la Universitatea din Bucureşti au fost programate în perioada 10 - 18 iulie, astăzi fiind ultima zi.

Dragoş Gheban, Managing Partner la Catalyst Solutions, firmă de recrutare care organizează târgul „Angajatori de TOP”, spune că cea mai ofertantă este în momentul de faţă piaţa IT, care are deficit de specialişti. „Domeniile umaniste au, în general, şanse mai mici, pentru că s-a creat un dezechilibru pe piaţa muncii în ultimul timp. Însă, sunt extrem de căutaţi specialiştii în domeniul IT, un domeniu care este în dezvoltare, iar în 2020 se preconizează că vor fi 1.400.000 de cereri pe piaţa muncii şi acoperite doar o treime. De asemenea, sunt, în general, mai multe oportunităţi pentru specialiştii în inginerie“, a explicat Gheban.

Absolvenţii de Finanţe-Bănci, Medicină şi ştiinţe biomedicale sunt iarăşi la mare căutare pe o piaţă a muncii încă afectată de criză. Datele privind piaţa salariilor din România arată de asemenea că bancherii, inginerii cu specializarea petrol şi gaze şi cei care lucrează în industria prelucrătoare de tutun sunt cel mai bine plătiţi angajaţi.

Ingineria Medicală şi Automatica, favorite la Politehnică

Universitatea Politehnică din Bucureşti (UPB) a înregistrat în primele trei zile peste 6.000 de candidaţi, depăşind numărul celor veniţi anul trecut pe toată perioada înscrierilor, în jur de 5.600.

„Anul acesta avem mai mulţi candidaţi decât în 2012, pentru că mulţi au ales facultăţile de stat în loc să se mai ducă la cele private, având în vedere că au observat că este mai dificil să te angajezi dacă nu ai o diplomă de la stat“, susţine Cornel Chira, şeful departamentului de Relaţii Publice de la UPB.

Cele mai căutate facultăţi rămân Ingineria şi Automatica, însă se ridică foarte mult noile specializări,  Ingineria Medicală şi Antreprenoriatul, a mai spus acesta, specializări aflate în dezvoltare şi la nivel internaţional, atât în ceea ce priveşte oferta universităţilor europene, cât şi pe piaţa muncii. Astfel, la Inginerie medicală concurează mai mult de trei candidaţi pe un loc, urmată de Antreprenoriat, Ingineria şi Managementul Afacerilor, cu peste doi candidaţi pe loc, apoi sunt două facultăţi de inginerie (mecanică şi mecatronică, respectiv electrică), iar la Automatică şi Calculatoare s-au înscris peste 800 de tineri pe cele aproape 650 de locuri disponibile, concurenţă similară cu  cea de la Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei.

„În ceea ce priveşte specializările cele mai căutate de tineri, ele reflectă interesul lor pentru domeniile interdisciplinare, cum e ingineria medicală sau antreprenoriatul combinat cu ingineria, pentru că sunt şi căutate pe piaţa muncii, inclusiv la nivel internaţional. Este o nevoie constantă de specialişti IT pe piaţa din România şi un deficit totodată pentru că, din păcate, mulţi dintre cei buni pleacă peste hotare, unde sunt mai bine plătiţi“, a explicat Chira.

Specializările care au avut concurenţă scăzută, unde deocamdată nu s-a ajuns nici la un candidat pe loc, sunt Ştiinţele Aplicate, Inginerie în Limbi Străine, Inginerie Aerospaţială, Chimie Aplicată şi Ştiinţa Materialelor, Ştiinţa şi Ingineria Materialelor sau Energetică, potrivit datelor parţiale, colectate până ieri, de la UPB. Înscrierile la Politehnică se încheie sâmbătă, 20 iulie.

Concurenţă ca pe vremea lui Ceauşescu la „Petrol şi Gaze“

Salariile lunare de până la 5.000 de euro oferite de angajatorii din străinătate sau de 4.500 de lei în România în domeniul ingineriei de petrol şi gaze au acţionat anul acesta ca un miraj pentru absolvenţii de bacalaureat care s-au orientat în număr foarte mare către Universitatea de Petrol şi Gaze din Ploieşti

650 de candidaţi s-au înscris în ultima săptămână la Facultatea de Inginerie de Petrol şi Gaze a universităţii, unică în ţară, dar şi în Europa Centrală şi de Est care asigură această specializare. „Este o surpriză foarte mare şi pentru noi, nu am mai avut atât de mulţi candidaţi pentru acest domeniu de pe vremea lui Ceauşescu“, arată Mihai Coloja, rectorul UPG Ploieşti. UPG a scos la concurs pentru Facultatea de Inginerie de Petrol şi Gaze 172 de locuri, dintre care 75 la fără frecvenţă, cu taxă, şi 97 de locuri la zi, dintre care 81 fără taxă. Foarte solicitată este şi o altă facultate în domeniu, de Mine, Petrol şi Gaze, unde pe cele 49 de locuri s-au înscris până marţi, penultima zi de înscrieri, 222 de candidaţi.

Dobândirea statutului de student va fi cu atât mai dificilă cu cât admiterea la UPG Ploieşti se va face, şi în acest an, pe bază de concurs de dosare, pe baza mediei obţinute la bacalaureat cu o eventuală departajare prin nota obţinută la proba scrisă de la limba şi literatura română.

Acelaşi miraj, al salariilor mai mari din străinătate, a afectat însă şi profesorii de la UPG. „Ne vin studenţi, ne pleacă profesori, trei doar în ultimele luni, dintre care unul de la specializarea Foraj. Au plecat în străinătate pentru salarii mai bune“, ne-a mai spus Mihai Coloja.

Taxa de şcolarizare de la UPG Ploieşti va fi în anul şcolar 2013-2014 de 2.900 de lei, iar taxa de înscriere la fiecare dintre specializările pentru care un candidat a depus dosarul a fost de 100 de lei.

Sinescu: „Europa a luat ce e bun, iar acum suntem nevoiţi să ne descurcăm cum putem“

Înghesuială mare la admiterea la Medicină din 2013. Diplomele recunoscute în spaţiul european, calitatea educaţiei din universităţile cu profil medical de la noi, dar mai ales salariile, care în străinătate pot ajunge la nivelul miilor de euro, sunt principalele motive pentru care adresabilitatea la medicină creşte încontinuu.

Profesorul Vasile Astărăstoae, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) din Iaşi şi preşedinte al Colegiului Medicilor din România (CMR), susţine că nu a mai văzut aşa coadă la înscrieri de ani întregi. „Cred că vor fi de două-trei ori mai mulţi candidaţi decât în 2012. Specializările care prezintă cel mai mare interes pentru absolvenţii de liceu sunt nu doar medicină, ci şi asistenţa medicală şi tehnica dentară. Din păcate, 90% din cei care intră la facultate se gândesc că diploma îi ajută să profeseze în străinătate. E cert că nu pleacă de plăcere din ţară, ci pentru condiţii mai bune“, a declarat pentru „Adevărul“ profesorul Astărăstoae.
 
Astfel, la Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) din Bucureşti, numărul absolvenţilor de liceu care au optat pentru specializări medicale a explodat în primele trei zile de înscriere, unde până miercuri s-au înscris aproape 3.000 de candidaţi.  Asta în condiţiile în care în 2012 au existat, în total, 3.237 de candidaţi la cele patru facultăţi din cadrul universităţii.

Până joi, numărul lor candidaţilor a crescut la peste 4.300, au declarat reprezentanţii universităţii. La Facultatea de Medicinǎ s-au ȋnscris 2.161 de candidaţi, dintre care şi 26 olimpici. La Facultatea de Medicinǎ Dentarǎ s-au ȋnscris, pȃnǎ joi, 1.222 candidaţi, pentru Facultatea de Farmacie şi-au depus dosarele 383 de absolvenţi de liceu, iar pentru Facultatea de Moaşe şi Asistenţă Medicală au optat 536 candidaţi.

Comparativ cu anul trecut, când s-au înscris în total peste 3.200 de prsoane, numǎrul candidaţilor de anul acesta este semnificativ mai mare şi ȋntr-o continuǎ creştere pentru toate cele patru facultǎţi ale UMF „Carol Davila” , mai ales dacǎ ţinem cont de faptul cǎ joi este a 4-a zi de înscrieri, urmând ca acestea să se încheie vineri, 19 iulie 2013, ora 15.00.

În câţiva ani se va ajunge la situaţia de dinainte de  ’89

Cel mai mare interes îl prezintă însă Facultatea de Medicină. „Este firesc“, spune academicianul Ioanel Sinescu, rectorul UMF Bucureşti, care susţine că numărul tinerilor medicinişti va creşte în viitor.

„În primul rând, candidaţii optează pentru această universitate pentru că este cunoscută, primesc o educaţie corespunzătoare, recunoscută pe plan european. Absolvenţii noştri devin competitivi, iar licenţa pe care o primesc de la noi este recunoscută în statele Uniunii Europene. În al doilea rând, un mare procent din tinerii absolvenţi de medicină intenţionează să efectueze specializarea fie în Europa, fie în ţări din America de Nord, unde salariile sunt foarte bune. Pe noi ne bucură faptul că este o concurenţă acerbă la admitere pentru că îi putem selecta pe cei mai buni. Pe de altă parte, dacă ar fi să luăm în calcul perioada de dinainte de ’89, când erau câte 17 candidaţi pe loc la examenul de Medicină, e posibil ca în ritmul actual să ajungem la o situaţie similară în câţiva ani“, a declarat pentru „Adevărul“ academicianul Sinescu.  

Ioanel Sinescu: „Este o hemoragie continuă de performanţe“

„Adevărul“: Absolvenţii de medicină pleacă imediat după cei şase ani de studiu?

Acad. Ioanel Sinescu: Din păcate, da. Sunt lucruri dovedite clar: numărul de absolvenţi care pleacă din ţară la sfârşitul fiecărei promoţii este în creştere. Mai sunt şi absolvenţii care fac rezidenţiatul aici şi pleacă după ce îl finalizează, dar cei mai buni dintre ei pleacă la terminarea facultăţilor. Este o hemoragie continuă de performanţe, de inteligenţe şi de tot ceea ce poate să aibă mai bun această naţie la nişte vârste extraordinar de avantajoase pentru performanţă. Şi atunci, într-adevăr, adresabilitatea a crescut şi creşte continuu la medicină.
 
Cum pot fi determinaţi să profeseze aici?

Mi-e teamă că lucrurile nu pot fi oprite dintr-o dată dar, cu nişte eforturi pe care această ţară cred că le va face, numărul celor care vor pleca va fi mai mic. Nimeni nu poate fi împiedicat să plece, plus că vorbim inclusiv de libera circulaţie în spaţiul european. Mai mult decât atât,  din cauza reglementărilor, nu li se poate percepe rambursarea banilor cheltuiţi pentru formarea lor. O astfel de clauză ar putea fi chiar justificată, pentru că unii o cer.

Ţările din vestul Europei se plâng de numărul mare de imigranţi români...

Ţări precum Anglia, Franţa, Spania şi Italia niciodată nu spun că în ultimii şapte ani au primit 14.000 de medici din România, aşa cum nu spun că sunt vreo 60.000 de asistenţi medicali care lucrează în spaţiul european, dar care s-au format la noi în ţară. Europenii câştigă de două ori. În primul rând, pentru că n-au investit în acei medici, îi iau gata formaţi. În al doilea rând, orice ar face, românilor le dau tot un salariu mai mic decât băştinaşilor, în aşa fel încât este şi un fel de ipocrizie în aprecieri. Dacă suntem o ţară europeană, dacă medicii şi asistenţii medicali sunt buni, trebuie să ne accepte oricine din spaţiul european. Nu poţi să iei de la o ţară tot ce are bun şi să o laşi să se descurce cu ce i-a rămas. Ne-au ruinat economia, ne-au considerat o ţară europeană de mâna a doua, ceea ce este distrugător în planul imaginii. Au luat ce e bun, iar acum suntem nevoiţi să ne descurcăm cum putem şi asta va rămâne pentru câţiva ani de acum înainte.

Medicii pleacă de plăcere sau pentru că sunt nevoiţi?

Dacă facem eforturi în sfera socială, educaţională şi de sănătate, situaţia s-ar putea îmbunătăţi. Eu, unul, nu cred că milioanele de români din străinătate muncesc acolo de plăcere. Cea mai mare parte a ales străinătatea pentru a aduce un minim confort familiilor lor.