Abuzul în serviciu, în cifre: 1471 de persoane trimise în judecată de DNA în baza infracţiunii pe care CCR ar putea s-o suspende

Procurorii anticorupţie au trimis Curţii Constituţionale a României o jurisprudenţă a DNA şi instanţelor judecătoreşti, din perioada 2006  - 2016 (cauze relevante) referitoare la abuzul în serviciu. Potrivit acesteia, DNA a trimis în judecată 241 de dosare de abuz în serviciu şi 1471 de persoane. Procurorii DNA au făcut aceast bilanţ la solicitarea magistraţilor Curţii Constituţionale a României.

Procurorii au trimis şi mai multe aspecte de practică a Curţii Constituţionale referitor la excepţiile invocate pe marginea sintagmelor din conţinutul infracţiunii de abuz în serviciu.

Excepţia Alinei Bica

Curtea Constituţională a amânat pentru 15 iunie  discutarea excepţiei invocate de fosta şefă a DIICOT, Alina Bica, privind infracţiunea de abuz în serviciu. Bica a reclamat că infracţiunea, care se pedepseşte cu 15 ani de închisoare, e definită prea vag în Codul Penal. Ea a acuzat că prevederile sunt lipsite de claritatea necesară pentru ca un funcţionar public să-şi regleze comportamentul astfel încât să nu rişte sancţiuni penale. Demersul procuroarei la Curtea Constituţională, din martie 2016, a fost urmat de o avalanşă de solicitări similare.

O eventuală admitere a acesteia ar avea consecinţe foarte grave: sute de inculpaţi, printre care nume grele, precum  Elena Udrea, Gabriel Oprea sau Nicuşor Constantinescu, ar scăpa de acuzaţiile de corupţie, iar procesele penale ar fi închise. Cel mai recent nume de VIP trimis ieri în judecată pentru abuz în serviciu este fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone. Edilul este acuzat, alături de alţi trei funcţionari din subordine, că a încălcat legea atunci când a semnat autorizaţia de funcţionare a clubului „Colectiv”.

Potrivit DNA, excepţiile de neconstituţionalitate au fost supuse, de-a lungul timpului,  în mod repetat, controlului de constituţionalitate cu privire la noţiunile de:

• vătămare a drepturilor sau intereselor legitime;
• îndeplinire defectuoasă a atribuţiilor de serviciu; 
• folosul necuvenit.

şi  au  fost considerate constituţionale.

„Sub acest aspect, Curtea Constituţională a statuat pe de o parte că reglementările privitoare la noţiuni nu reprezintă o problemă de domeniul jurisdicţiei constituţionale”, arată DNA.  Pe de altă parte,  Curtea Constituţională a constatat că „previzibilitatea legii ţine de conţinutul textului în discuţie, de domeniul de aplicare, de destinatar şi presupune ca persoana în cauză să recurgă chiar la sfaturi lămuritoare, cu atât mai mult cu cât este vorba de un subiect activ calificat, de un profesionist care trebuie să dea dovadă de prudenţă în exerciţiul profesiei sale”.

Procurorii arată: „Curtea Constituţională a statuat în mod constant în analiza de constituţionalitate a dispoziţiilor abuzului în serviciu că „previzibilitatea şi predictibilitatea unei norme presupun că destinatarul acesteia are reprezentarea unei astfel de calităţi în virtutea căreia este obligat să-şi modeleze conduita”.

Prin urmare, faptul că prevederile legale ce reglementează se aplică tuturor persoanelor care exercită atribuţii de control, potrivit legii, are indubitabil un înţeles univoc, legiuitorul nefiind obligat, pentru a consfinţi caracterul constituţional, să procedeze la o enumerare exhaustivă a acestora”.

DNA mai susţine că având în vedere că, legea în sine are caracter de generalitate, Curtea Constituţională a statuat că „împrejurările în care se comite o faptă antisocială şi încadrarea acesteia într-o infracţiune ori alta nu este atributul instanţei de contencios constituţional, fiind de competenţa exclusivă a judecătorului de drept comun  să interpreteze şi să aplice legea”.

DNA: Este atributul legiuitorului

De altfel, sfera de definire a noţiunilor de „act”, „nu îndeplineşte”, „îndeplineşte în mod defectuos” şi „folos necuvenit” nu aparţine Constituţiei, ci legiuitorului care a făcut-o şi o face prin Codul Penal, ca lege organică. „Tot de competenţa exclusivă a legiuitorului ţine şi stabilirea infracţiunilor săvârşite de funcţionari publici şi funcţionari, aşa cum este cazul infracţiunilor de serviciu, sau în legătură cu serviciul”, se arată în comunicat.

„Legiuitorul a stabilit împrejurările care pot intra în conţinutul constitutiv al acestora, iar împrejurările în care se comite o faptă antisocială şi încadrarea juridică într-o infracţiune sau alta nu reprezintă atributul Curţii Constituţionale.  Prin urmare, judecătorul este acela care interpretează şi aplică legea”, mai arată DNA.

„O  jurisprudenţă naţională constantă”

Procurorii DNA mai arată că hotărârile judecătoreşti referitoare la infracţiunea de abuz în serviciu, pentru perioada 2006 – 2016,  urmăresc o  jurisprudenţă naţională constantă.
 
Conform Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), hotărârile judecătoreşti definitive echivalează cu o lege, dacă există o jurisprudenţă constantă o perioadă mare de timp.
Prin urmare, previzibilitatea legii care reglementează infracţiunea de abuz în serviciu este asigurată, deoarece o persoană poate să prevadă în măsură rezonabilă consecinţele unui act de conduită  prin raportare la activitatea şi funcţiile exercitate, fapt ce rezultă din jurisprudenţa instanţelor pe acest domeniu.

Jurisprudenţa Curţii Supreme

Procurorii dau şi câteva exemple de jurisprudenţă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în cauzele trimise în judecată de Direcţia Naţională Anticorupţie.

„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a avut în vedere că acuzaţia constând în încălcarea, de către inculpaţi, a obligaţiilor legale, din ordinele şi instrucţiunile de la nivelul ministrului Apărării Naţionale care interziceau repartizarea, vânzarea, cumpărarea locuinţei de serviciu în regim subvenţionat de către persoanele care au deţinut sau deţin în proprietate ele sau soţul, soţia ori copilul aflaţi în întreţinere o locuinţă proprietate personală reprezintă abuz în serviciu.  Actul  defectuos a constat în  depunerea de rapoarte documente, declaraţii necorespunzătoare adevărului şi neverificarea îndeplinirii condiţiilor, de către cei care aveau această sarcină de serviciu.
Analizând ce presupune îndeplinirea în mod defectuos a unui act, instanţa supremă a reţinut că prin această activitate infracţională se înţelege efectuarea unei operaţii altfel decât trebuia efectuată sau efectuarea unei operaţii în mod discreţionar”.

Exemplul MApN- Gigi Becali

„Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, a reţinut că actul prin care inculpaţii au avizat proiectul Programului de pregătire operativă a teritoriului pentru apărare pentru perioada 1997-2000 fără o justificare a nevoilor operative ale forţelor sistemului naţional de apărare şi actul prin care  au aprobat schimbul de terenuri care aparţin domeniului public întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor de abuz în serviciu în formă calificată, indiferent dacă inculpaţii  aveau sau nu cunoştinţele juridice necesare. I.C.C.J. a reţinut  că inculpaţii aveau obligaţia de a analiza operaţiunile de schimb pe care le-au aprobat, din perspectiva necesităţii, oportunităţii şi legalităţii respectivelor operaţiuni”.

Potrivit unor surse judiciare, este vorba de dosarul  în care Gigi Becali a fost condamnat definitiv, în mai 2013, de instanţa supremă la trei ani de închisoare cu executare în dosarul schimbului de terenuri cu MApN, iar fostul ministru Victor Babiuc şi fostul şef al Statului Major General Dumitru Cioflină au primit câte doi ani de închisoare, tot cu executare.
 
”De asemenea în jurisprudenţă s-a reţinut că   actul prin care inculpata le cerea studenţilor să cumpere cărţile de anatomie scrise de ea şi editate în afara cadrului universitar (achiziţionarea fiind condiţie pentru a fi acceptaţi  să se prezinte la examen pentru promovare) reprezintă un act abuziv. S-a reţinut că acest act este abuziv deoarece evaluarea cunoştinţelor studenţilor nu avea loc conform pregătirii ci, conform impunerii dată de puterea sa discreţionară în raport cu studenţii, aceasta fiind contrară îndatoririlor de serviciu rezultate din dispoziţiile  legii învăţământului şi Chartei Universităţii”.
 
„Sub acelaşi aspect, actele inculpatului,  fost procuror de caz, care nu a dispus măsurile legale pentru restituirea sumelor de bani ce îi fuseseră predate de făptuitori, ci le-a  cheltuit în interes propriu,  întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de abuz în serviciu deoarece neîndeplinirea obligaţiei legale prevăzută de Codul de procedură penală constituie conduită abuzivă, inculpatul având reprezentarea că dorea să obţină suma de bani pentru a o cheltui personal.”

Cazul „Poşta Română”

„Acuzaţia  reţinută pentru  inculpaţii care,  în calitate de membrii ai guvernului, au iniţiat şi avizat proiectul unei H.G. consfinţind astfel definitiv trecerea imobilului, proprietate publică a statului, în domeniul privat al statului, pentru obţinerea unui  avantaj patrimonial, în favoarea unei societăţi comerciale,  reprezintă, în accepţiunea ICCJ,  abuz în serviciu.”

Potrivit unor surse judiciare este vorba de dosarul în care fostul ministru al Comunicaţiilor Zsolt Nagy a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare cu suspendare, iar fostul ministru al Justiţiei Tudor Chiuariu a primit trei ani şi şase luni, tot cu suspendare, potrivit deciziei definitive luate vineri de ICCJ în dosarul "Poşta Română".

Care este jurisprudenţa Curţilor de Apel

Procurorii DNA arat[ ;i care este jurisprudenţa Curţilor de Apel, inclusiv a Curţii Militare de Apel în cauzele trimise în judecată de Direcţia Naţională Anticorupţie:

„Folosirea de militari angajaţi cu contract la unitatea militară de către comandanat , în timpul programului de lucru, în interesul lui personal întruneşte elementele constitutive ale abuzului in serviciu, deoarece actul de dispoziţie este contrar ordinelor de zi pe unitate care prevedeau expres activităţile pe care trebuia să le execute militarii.
În acelaşi sens şi cu aceleaşi argumente s-a pronunţat Curtea de Apel Militară reţinând vinovăţia inculpatului, comandant al unei unităţi militare, care a folosit  abuziv militari angajaţi cu contract şi personal civil  pentru renovarea unor imobile aparţinând lui, părinţilor şi socrilor, timp în care lucrătorii au figurat fictiv în actele de pontaj la serviciu pontaţi la ordinul său.”
                                                          
”Acuzaţia adusă  inculpaţilor care, în îndeplinirea funcţiilor publice de referent contabil, consilier economic, funcţionar public la Parchetul, şi-au încălcat cu intenţie atribuţiile de serviciu prevăzute în dispoziţiile legale generale, speciale şi fişa postului. şi au întocmit documente de ordonanţare la plată pentru aprovizionări fictive înregistrate în contabilitate  drept cheltuieli nereale, fără respectarea execuţiei bugetare reprezintă abuz în serviciu”.          
 
”Ca abuz în serviciu  a fost reţinută şi fapta lucrătorului vamal de a nu efectua un control vamal efectiv deoarece a încălcat obligaţia de serviciu de a consemna în registru de control exact activităţile desfăşurate.
În sarcina comisiilor de evaluare a ofertelor constituite la nivelul unui spital de adjudecare şi recepţie, prin care se atesta în mod nereal executarea unor lucrări de reparaţii şi întocmirea facturii fiscale de plată fără a exista un contract de prestări servicii, s-a reţinut infracţiunea de abuz de serviciu”.

Statistica dosarelor

Statistic, situaţia cauzelor ce au avut ca obiect şi infracţiunea de abuz în serviciu, în intervalul de referinţă, se prezintă astfel:

2006- 7 cauze trimise în judecată, 14 inculpaţi;
2007- 5 cauze trimise în judecată, 17 inculpaţi;
2008- 6 cauze trimise în judecată, 14 inculpaţi;
2009- 12 cauze trimise în judecată, 21inculpaţi;
2010- 9 cauze trimise în judecată, 21 inculpaţi;
2011-  20 cauze trimise în judecată, 62 inculpaţi;
2012- 35 cauze trimise în judecată, 399 inculpaţi;
2013- 38 cauze trimise în judecată, 274 inculpaţi, 164 inculpaţi condamnaţi;
2014- 43 cauze trimise în judecată, 267 inculpţai, 151 inculpaţi condamnaţi;
2015- 46 cauze trimise în judecată, 313 inculpţai, 213 inculpaţi condamnaţi;
2016- (până la 15 mai) – 20 cauze trimise în judecată, 69 inculpaţi, 41 inculpaţi condamnaţi;
Total- 241 de cauze trimise în judecată, 1471 inculpaţi, 569 inculpţai condmnaţi.

(Observaţie: numărul inculpaţilor trimişi în judecată se referă la toţi inculpaţii menţionaţi în rechizitoriu în respectiva cauză, inclusiv la cei care au fost trimişi în judecată pentru săvârşirea altor infracţiuni decât cele de abuz în serviciu. Numărul inculpaţilor condamnaţi se referă strict la cei care au primit pedepse pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, statistica disponibilă fiind cu începere din anul 2013).