Un sfert dintre elevii care au terminat gimnaziul în pandemie nu au mai ajuns să dea Evaluarea Națională
023% dintre elevii care au început gimnaziul în 2017/2018 s-au pierdut până la examenul de Evaluare Națională, în 2021, la finalul clasei a VIII-a. În rural, abandonul a fost masiv, arată un raport al Ministerului Educației.
”Analiza rezultatelor la Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a 2021” realizat de Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație din subordinea Ministerului Educației arată situația dezastruoasă a primei generații de elevi care a terminat gimnaziul în pandemie.
Raportul face o analiză a cohortei de elevi de gimnaziu 2017/2021, precum și o analiză la nivelul clasei a VIII-a prin raportarea numărului de elevi prezenți la Evaluarea Națională după terminarea clasei a VIII-a, în 2021 la numărul celor înscriși la examen.
Aproape 40.000, lipsă la apel
Datele arată că aproape un sfert dintre elevii de gimnaziu - 23% - nu a ajuns să mai dea și examenul de final de clasa a VIII-a. Pe parcursul gimnaziului, din momentul în care elevii au ajuns în clasa a V-a și până în clasa a VIII-a pierderile școlare au fost de 12, 4%. Aceste pierderi școlare include abandonul școlar, decesele cazurile de elevi exmatriculați, de migrație, precum și elevii cu situație școlară neîncheiată până la examenul de EN 2021.
Numărul total al elevilor care au trecut în clasa a V-a în 2017/2018 a fost de 159.903, dintre care doar 146.646 a ajuns în clasa a VIII-a, în anul școlar 2020/2021. Din cei ajunși în clasa a VIII-a, 7.000 de elevi s-au pierdut, astfel că numărul celor care au absolvit gimnaziul a fost de 140.028. Dintre cei care au absolvit, s-au înscris la EN 131.180 de elevi și s-au prezentat la examene 121.185. Doar 77% dintre elevii care a început gimnaziul a reușit să mai și dea examen. Între numărul total al elevilor înscriși în clasa a V-a și al celor care s-au prezentat la examene, la finalul clasei a VIII-a, este o diferență de 40.000.
Față de urban, în rural, numărul elevilor pierduți pe parcurs este sensibil mai mare. Astfel, au întrat în clasa a V-a, 72.116 elevi din mediul rural și s-au prezentat la EN în 2021, 47.382 de elevi, din 53.210 înscriși, reprezentând 65,7%. La oraș, din 87.787 de elevi înscriși în clasa a V-a în 2017/2018 au fost prezenți la EN, în 2021, 75.803, reprezentând 86,3%.
Raportul lucrează cu patru rânduri de cifre, atrage atenția Ștefan Vlaston, expert în educație: ”Înmatriculați în clasa a VIII-a, absolvenți ai clasei a VIII-a, înscriși la EN și prezenți la EN. Spre deosebire de Bacalaureat, la EN înscriere se face automat de secretariatele școlilor. În aceste condiții, trebuie văzut de unde este diferența aceasta între 140.028 de elevi care au absolvit și 131.180 de elevi înscriși? Nu cumva aceștia erau elevi virtuali, de fapt? Adică înscriși în cataloage ca să primească școlile finanțarea per capita, dar ei, de fapt, nu vin la ore? Cifrele se bat cap în cap pentru că se lucrează doar cu surse oficiale care nu corespund neapărat realității”.
Top județe cu pierderi
Așadar, 34,3% din elevii de gimnaziu de la țară nu au mai ajuns la exemenul de clasa a VIII-a, față de 13,7%, la oraș. De la debutul în clasa a V-a până la finalizarea clasei a VIII-a cu Evaluare Națională, băieții au înregistrat pierderi mai ample decât fetele (26,3% băieți și 19,2% fete).
Județele în top la pierderi de elevi – peste 30% și ponderi reduse de elevi care susțin EN – 70% - sunt: Caraș-Severin, Brăila, Sibiu, Bihor. Murel, Călărași, satu-Mare, la polul opus – sub 20% - aflându-se Bucureștiul și județele neamț, Argeș, Gorj, Botoșani, Suceava, Harghita, Constanța. Acestea din urmă au, totodată, ponderi mari de elevi care ajung să dea EN: 91%, în București și între 80 și 90%, restul județelor enumerate mai sus.
”Având ca reper efectivele de elevi înscriși în clasa a VIII-a în anul școlar 2020-2021, datele evidențiază că 95,5% dintre aceștia au absolvit clasa a VIII-a, 89,5% s-au înscris la EN VIII 2021 și numai 84% au fost prezenți la evaluare. Pe medii de rezidență discrepanțele au fost foarte ample: aproape un sfert (23%) dintre elevii înscriși în clasa a VIII-a în rural nu s-a prezentat la evaluare, comparativ cu numai 11% în urban”, se mai arată în Raport.
Cât privește rezultatele la EN, majoritatea elevilor care au luat parte la examen – 77% - au obținut medii generale peste 5. Rezultatele sunt asemănătoare cu cele din 2020 când ponderea mediilor generale peste 5 a fost de 76%. De menționat că generația elevilor care a susținut EN în 2021 a fost ultima la care a contat și media anilor de gimnaziu la media generală de admitere la liceu.
Notele obținute de elevi la cele trei probe scrise, respectiv, Limba română, Matematică și Limba maternă au fost mai mari comparativ cu anii anteriori. Să nu uităm însă, spune expertul în educațir, Ștefan Vlaston, că din programa de examen a acestor elevi s-a scos o cantitate de materie având în vedere pierderile de învățare din timpul pandemiei.
Rezultatele la EN pe care le dă ME se referă la cele obținute de elevii prezenți, mai spune Ștefan Vlaston. ”Nici măcar la cei înscriși la EN. Dacă ar fi să raporteze aceste rezultate la cei care au absolvit clasa a VIII-a, proporția ar fi de 50-55%. dar ei raportează numărul reușiților la numărul elevilor prezenți. Ceea ce dă o proporție de 75-77%. Dar ceilalți? Nu sunt tot elevii noștri, plătiți cu banii statului român? ”, adaugă expertul.
De ce nu se prezintă elevii la EN
Miruna Croitoru, președinta Consiliului Național al Elevilor, spune că, principalele cauze care duc la neprezentarea la Evaluarea Națională țin de „modul în care profesorii pregătesc elevii pentru disciplinele de examen”. Potrivit acesteia, lipsește pilotarea acestor tipuri de examene, profesorii nu fac la clasă modele de subiecte date la examen, ci pun accent pe alte aspecte care nu sunt cuprinse în programa examenelor, ”nefiind vorba despre o evaluare standardizată” a elevilor.
Cât privește diferența dintre sexe, menționată în Raport, numărul fetelor prezente la EN fiind mai mare decât al băieților, Miruna Croitoru spune că această „poate să vină din constructul social și din cadrul familiei care nu încurajează elevii spre a-și finaliza studiile sau spre a merge la orele de consiliere”.
Iulian Cristache, președintele preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi, spune că raportul ME menționează doar cifre, nu menționează și cauzele pentru care s-a ajuns în această situație: „Dacă vorbim de abandon școlar, Ministerul Educației trebuie să facă intervenții la nivelul familiei. Raportul nu prezintă cauzele pentru care elevii nu au dat Evaluarea Națională în 2021, ci prezintă doar cifre”.
”Dacă e abandon, e grav”
Acesta afirmă că la bază ar putea sta mai multe cauze, precum: abandonul școlar în clasa a VIII-a sau mai devreme, corigența pentru a nu intra în examen sau chiar și plecarea în străinătate alături de părinți. „Sunt și elevi care nu doresc să dea deloc EN deoarece vor să intre pe piața muncii, chiar dacă au 14 – 15 ani. Unii sunt plecați cu părinții în străinătate, iar alții pot merge la școala profesională și nu au nevoie de examen”.
Dacă este vorba de abandon școlar, Iulian Cristache susține că situația e gravă. „Problema ține de modul în care Ministerul Educației reusește să contacteze instituțiile de resort, precum Protecția Copilului, Poliție – acolo unde sunt probleme. Aceste instituții ar trebui să intervină de când intră copilul în învățământul preșcolar. Reprezentanții trebuie să meargă la familiile copiilor cu un număr mare de absențe” și să se intereseze de situațiile acestora, dacă știu sau nu părinții sau sunt alte cauze, mai spune reprezentantul părinților. El afirmă că ar trebui să existe și un sistem centralizat privind situația absențelor elevilor.
„Există și familii responsabile care nu au bani să trimită copiii la școală. Din păcate, învățământul nu e atât de gratuit. Constă hainele, rechizitele”, mai spune Cristache. Cu toate că există ajutoare precum bursa socială sau cea de studiu, „statul trebuie să verifice dacă banii sunt folosiți pentru aceste lucruri sau ajung la cârciumă sau alte locuri”.
Se încarcă comentariile...
