Un profesor acuză: „Religia se predă în școli încălcând legea”. Ce măsuri ar trebui să ia ministrul David
0Deși în orarul pentru liceu pus în dezbatere publică Religia, o materie în continuare facultativă și de sine stătătoare pentru toți elevii, rămâne cu același număr de ore, în spațiul public au apărut primele critici și controverse. Asta, în contextul nemulțumirilor mai vechi ale unor părinți, cadre didactice și organizații neguvernamentale care acuză nerespectarea legislației în vigoare. În jurul acestei materii planează o serie de nereguli pe care ministrul David ar trebui să le „repare”. Nu de alta, dar contextul actual chiar i-ar da posibilitatea să facă acest lucru respectând, în sfârșit, ce spune legea, a declarat pentru „Adevărul” profesorul Emil Moise.
De se află Religia în trunchiul comun
Pentru început, trebuie să lămurim un aspect care poate induce în eroare și anume: de ce face parte Religia din trunchiul comun dacă este o materie facultativă? În primul rând, trebuie să înțelegem foarte bine ce înseamnă trunchi comun. Potrivit Legii 198/2023, la articolul 86, paragraful 2, regăsim definiția: „Trunchiul comun se constituie din disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregătire obligatorii, pentru toţi elevii din învăţământul primar, gimnazial şi liceal indiferent de filieră, profil şi specializare/calificare profesională, şi se stabileşte la nivel central prin ordin al ministrului Educaţiei”.
Prin urmare, dacă în trunchiul comun se regăsesc doar materiile obligatorii, ce caută Religia acolo? Ne explică profesorul de Științe socio-umane Emil Moise, președinte, totodată, al Asociației Solidaritatea pentru Libertatea de Conștiință: „Religia a fost introdusă în Trunchiul comun (TC) în anul 1995. Dar era o materie facultativă, în conformitate cu prevederile Constituției României. Fiind o contradicție aici - în TC existând doar materii obligatorii - mai mulți parlamentari au sesizat CCR. Pe baza acestei sesizări, Curtea Constituțională a decis atunci că Religia poate rămâne în trunchiul comun, însă cu următoarea mențiune: școlile sunt obligate să ofere această materie facultativă elevilor, însă elevii, în schimb, nu sunt obligați s-o accepte”.
Prin urmare, în anul 1995 s-a stabilit clar că această materie nu este obligatorie pentru elevi. „Ceea ce Ministerul Educației de atunci a omis să transmită foarte clar școlilor. Motiv pentru care, în sondajele făcute de-a lungul timpului, profesorii, directorii, inspectorii, în procent de peste 95% nu cunoșteau acest lucru”.
Profesor: „Religia se face la cerere”
Profesorul Emil Moise a declarat că decizia luată de CCR în 1995 este general obligatorie și trebuie respectată: „Religia face parte din trunchiul comun dar, în același timp, este facultativă, fiind singura excepție de acest fel. Problemele sunt însă altele, iar rezolvarea lor, obligatorie, cade în sarcina Educației”, avertizează dascălul având speranța că, odată cu punerea în dezbatere a planurilor-cadru, aceste nereguli vor fi soluționate.
„Ministerul are obligația să respecte hotărârile de lege pe care le-am obținut în instanță la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și la Curtea Constituțională. Ceea ce miniștrii de până acum nu au făcut”.
Profesorul se referă la faptul că elevii sunt supuși unor situații discriminatorii sau care le încalcă dreptul fundamental la libertatea de gândire, de conștiință și de religie. „Concret, în 2015, CCR a stabilit că ora de Religie facultativă nu poate fi urmată de un elev decât dacă părintele face o cerere în acest sens. M-am bătut mult ca să obțin acest lucru. Pasul care nu se respectă aici este faptul că această cerere ar fi trebuit reînnoită anual, așa cum a decis Comisia de Învățământ a Camerei Deputaților. Însă în legea actuală acest aspect nu se regăsește. Și nu este în regulă, pentru că vorbim despre o materie facultativă, nu opțională. Asta înseamnă că poți renunța la ea și de a doua zi dacă vrei”. Profesorul Moise solicită ministrului Daniel David să reglementeze această situație, iar părinții elevilor sau elevii majori să poată depune această solicitare anual.
Secretat de stat, despre introducerea mai multor materii facultative: „Ne gândim”
O altă problemă pe care o ridică dascălul: elevii care nu urmează cursurile de Religie nu pot opta pentru o altă materie facultativă. „În 2017 și 2018 am sesizat acest lucru și am obținut o două decizii definitive ale Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării. Instituția a stabilit atunci că Ministerul Educației, când oferă copiilor disciplina Religie, îi discriminează pe cei care nu ar dori această disciplină dacă le nu oferă alta, tot facultativă”. Dascălul solicită ministrului David să repare ceea ce au greșit miniștrii de dinaintea lui și să dispună ca elevii să aibă mai multe materii facultative. „Daniel David este un om serios, un om pro-european, care respectă drepturile copilului și cred că va pune în aplicare aceste decizii deja stabilite, a căror aplicare este obligatorie. Practic, nu trebuie decât să le aplice”.
Profesorul consideră că, dacă aceste decizii vor fi respectate, vom vedea foarte clar ce-și doresc, cu adevărat, elevii: Religie sau altceva. Profesorul a precizat însă că sunt persoane sau organizații precum BOR care nu-și doresc să afle acest lucru. „Eu știu de ce îngrijorează această propunere Pentru că este foarte posibil ca elevii să se îndrepte către celelalte materii, care le sunt chiar utile”.
Andreia Bodea, directoarea Colegiului Național „I.L.Caragiale” din București, a explicat pentru „Adevărul” că, în general, la „Caragiale” Religia este plasată fie la prima oră, fie la ultima oră din programul copiilor. „În așa fel încât cei care nu doresc să facă Religie vin cu o oră mai târziu, respectiv pleacă cu o oră mai devreme. Dacă se întâmplă ca ora de Religie să fie plasată în mijlocul zilei, avem două situații: unii elevi aleg să rămână în clasă și lucrează la altceva, alții, în schimb, nedorind să plece din școală pentru că mai au ore, merg la sala de lectură unde își fac o temă, își fac exerciții, stau de vorbă, citesc o carte”.
Emil Moise a declarat însă că dacă într-o clasă există cel puțin un elev care nu a ales pentru studiu materia facultativă Religie, școala este obligată să așeze această materie în orar prima sau ultima.
L-am întrebat și pe secretarul de stat Bogdan Cristescu despre această posibilă măsură - introducerea unor materii facultative în plus față de cea există în momentul de față - iar răspunsul a fost unul pozitiv. „Tocmai de asta încercăm să ducem opționalitatea atât de larg la liceu. În principiu, prin planurile-cadru, care vor avea și ele o metodologie, acest lucru poate fi luat în seamă. Tocmai de aceea dorim să gândim lucrurile din timp. Cât se lucrează la programele școlare să ne putem gândi la toate aspectele adminsitrative. Vom lua în calcul și asta. Ar fi normal ca acești copii să poată face încă o disciplină facultativă și sa aibă o medie”.
Religia, notată cu calificative
Și, pentru că tot vorbim despre medii, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a decis că media obținută la Religie nu trebuie să fie luată în calcul la media generală. Ceea ce iar nu se respectă, ne-a declarat profesorul Moise. Prin urmare, vorbim despre o altă formă de discriminare la adresa elevilor. „Îi discriminează pe cei cărora nu li s-a pus la dispoziție o disciplină alternativă. Și chiar dacă ar avea o disciplină alternativă, îi discriminează pe cei care n-ar alege nici una dintre cele două”, a explicat Emil Moise.
Prof. Andreia Bodea spune că „și-au exprimat dorința să facă Religie, au făcut un modul, două, însă, din diverse motive, fie au luat o notă proastă, fie, brusc, nu le-a mai plăcut profesorul de Religie, acești copii s-au retras. Fără niciun fel de urmări”. Profesoara ne-a dat un exemplu concret: în clasa a IX-a, din 32 de elevi câți sunt într-o clasă, la început refuză Religia patru, cinci copii. „După care, la sfârșit de an școlar, observi că au renunțat mai bine de jumătate dintre ei”.
Secretarul de stat Bogdan Cristescu a comentat și el situația: „În momentul de față, curriculumul la decizia elevului din oferta școlii conține trei, patru materii din care elevul poate alege. Dacă elevii dintr-o clasă nu vor alege să facă CDOȘ, nu poți să le ceri celorlalți (care aleg) să nu aibă note. Un copil care participă la o oră depune un efort intelectual, un efort de participare și își asumă nota care poate fi bună sau mai puțin bună”. Emil Moise precizează însă că secretarul de stat Cristescu se referă la materiile opționale, ori discuția se poartă în legătură cu o materie facultativă.
Director de liceu: „Am vrut să evităm birocrația. Din toamnă ne vom conforma”
Curtea Constituțională, ne-a mai declarat profesorul Emil Moise, a decis în anul 2015 ca Religia să fie predată la cererea părinților, cu condiția ca aceștia să depună la școală o solicitare în acest sens. În multe unități de învățământ legea s-a respectat și se respectă. În altele, însă, nu. „Din 2015 și până acum au existat sute de mii de elevi anual care au ales să nu facă Religie. Copii care ar fi urmat cursurile acestei materii în mod forțat dacă nu ar fi fost această decizie a CCR. Însă, sunt mulți alții care, din motive de abuz din partea conducerii școlilor, urmează cursurile acestei materii contrar dorinței lor, deși nu ar fi trebuit”, explică Emil Moise.
Concret, există multe situații în care părinților li se cere să procedeze tocmai invers față de ce spune legea și anume: să facă cerere dacă nu vor ca elevii să urmeze Religia. Ceea ce este contrar deciziei CCR din 2014.
Directoarea Andreia Bodea vine cu explicații în acest sens spunând că s-a dorit evitarea birocrației. „Elevii care nu doresc să facă Religie sunt foarte puțini. Prin urmare, este mai comod pentru școli să le ceară acestora să depună solicitări. Este un proces simplificat pentru secretariat, pentru directori, pentru profesorii diriginți. Este mult mai ușor să primești 6,7,8 cereri de neparticipare decât să primești 26 de participare. Este vorba despre o birocrație pe care dorim s-o evităm cât de mult putem”. Emil Moise a precizat însă că acest abuz este sancționat ca infracțiune în Codul penal.
Andreia Bodea a precizat că, începând cu anul școlar viitor, se va supune și ea deciziei CCR. „Cine va dori să facă Religie, va depune cerere la secretariat. Vom acoperi și acest aspect. O să implementăm acest lucru din toamnă. Vom proceda așa cum este scris la lege. Va fi un pic mai multă birocrație, or fi mai multe foi la secretariat, dar asta este. Ca să fie totul așa ca la carte, îi vom invita pe părinții respectivi sau pe elevii majori să ceară în scris Religie”.
Fostul judecător Cristi Danileț, despre cum pot fi sancționate școlile care nu respectă legea
L-am întrebat și pe fostul judecător Cristi Danileț cum comentează această nerespectare a legii de către anumite școli, iar răspunsul a fost scurt și la obiect: unde-i lege, nu-i tocmeală. „A urma ora de Religie este un drept. Cine vrea să beneficieze de acest drept, trebuie să depună o cerere. Ea se depune de părinții copilului care dorește acest lucru. Și nu de părinții copilului care nu dorește asta. Acest lucru este prevăzut în mod expres atât în legea învățământului preuniversitar, cât și în Regulamentul de funcționare a unităților de învățământ preuniversitar - ROFUIP”.
Fostul judecător a precizat că părinții care nu vor să-și dea copilul la Religie, în schimb li se cere să depună solicitare în acest sens, trebuie să refuze. „Dacă sunt directori sau profesori care nu știu lucrurile acestea banale, ei riscă să fie sancționați pentru că nerespectarea regulamentului și a legii învățământului este o abatere disciplinară. Să nu ne jucăm cu lucrurile astea care sunt clar stabilite cred că din 2014 sau 2015. Au peste 10 ani de funcționare. Este absolut jenant că există profesori sau directori care nu știu lucrurile astea banale”.
Cine dorește să reclame un director de școală sau un profesor trebuie să se adreseze Consiliului de administrație al școlii respective, mai spune Danileț. „Va fi numită o Comisie de disciplină care îl va ancheta pe profesorul respectiv”.
Practic, se va constata dacă dascălul a comis sau nu vreo abatere. În cazul în care este găsit vinovat, el riscă de la un simplu avertisment și scăderea salariului până la suspendarea din funcție sau chiar excluderea din învățământ. „Nu poți să abuzezi de niște norme care sunt foarte clare”, mai explică Danileț. Fostul judecător a mai precizat că plângeri sau reclamații pot fi depuse și la Inspectoratul școlar, chiar și la Ministerul Educației.
Se încarcă comentariile...
