Standarde noi pentru paznicii din şcoli

Autorităţile au alcătuit un profil psihologic, social și comportamental al bodyguardului din instituţiile de învăţământ de stat din România. Vârsta cuprinsă între 30 şi 40 de ani, echilibrul emoţional şi cultura generală sunt câteva dintre atributele noului model de bodyguard.

Georgică Neagu (50 de ani) are zece clase şi şcoala profesională, iar din 2007 lucrează ca agent de pază la Liceul „George Călinescu" din Capitală. Pentru Anca, elevă în clasa a X-a la acest liceu, Georgică este bodyguardul ideal.

„E foarte grijului, te întreabă dacă ai păţit ceva, când ai o problemă poţi să apelezi la el. Cei de la firmele private nu mi se par foarte potriviţi. Consider că ar trebui să ştie cum să vorbească cu copiii. Bine, şi ei sunt drăguţi, dar nu aşa cum este veteranul nostru."

Georgică a mediat multe conflicte, inclusiv între părinţii unor copii care se certaseră la şcoală, şi e de părere că un bun agent de pază trebuie să fie şi „un bun pedagog şi un pic înţelept", dar nu este deloc de acord cu ideea inspectoratului de a recruta agenţi tineri în licee.

„Un bodyguard tânăr, mai ales într-un liceu, lucrul ăsta nu‑l văd bun! Au mai venit de-ăştia mai tineri şi au avut relaţii cu fetele din liceu." Iată o situaţie pe care autorităţile nu au prevăzut-o, în opinia lui Georgică.

Viorel Demeny, un alt bodyguard în etate al liceului e şi el de părere că agenţii în vârstă sunt mai potriviţi. „Domn'e, contează experienţa! Mulţi tineri nu ştiu să se impună. Sunt şi fete bodyguarzi. Noi avem aici una de 38 de ani. Ea se descurcă. Dar sunt multe foarte tinere care nu ştiu cum ar face faţă. Ei (liceenii - n.r.) sunt şi un pic agresivi şi dacă nu ştii să te impui, degeaba, numai cu vorba bună nu prea merge."

Chiar dacă e mai în vârstă, Viorel nu se simte ameninţat de noile standarde impuse agenţilor. „Am lucrat 30 de ani în domeniu, ştiu să comunic cu oamenii, ştiu să mă şi impun."

Elevii în schimb au alte păreri. „Eu aş prefera un bodyguard tânăr care să mă apere 100%", spune Mădălina, elevă în clasa a XII-a la acelaşi liceu. „În principiu, securitatea în şcoală e ok, dar ar fi bine să fie numai bodyguarzi tineri, pentru că ei au altfel de putere şi se pot descurca mult mai bine decât cei bătrâni."

Agentul de tip nou

În acest moment, Asociaţia Profesională a Companiilor de Securitate (APCS) şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB) lucrează împreună pentru dezvoltarea unui standard naţional cu privire la modul în care agenţii sunt recrutaţi, testaţi şi instruiţi pentru a-şi desfăşura activitatea într‑o şcoală.

Până acum s-a stabilit că agentul de tip nou trebuie să fie vigilent, să ştie să comunice, să fie stabil emoţional şi rezistent la frustrări, să cunoască mediul şcolar şi să aibă cunoştinţe minime de pedagogie şi de psihologia elevului.

„Probabil vom ajunge la concluzia că va fi nevoie de un test de cultură generală, prin care să demonstreze că au cel puţin un nivel de pregătire mediu. Nu oricine termină liceul e în stare să poarte o discuţie", explică Adrian Baciu, preşedintele APCS. „Noi am făcut o propunere de profil, proiectul este conturat, iar acum suntem în faza de dezvoltare", a mai precizat Baciu.

Profesorii consideră însă că autorităţile exagerează cu pretenţiile. „Ăştia de la ISMB s-au gândit să mai facă şi ei ceva. Sigur că ei vor să pună totul într-o poleială: vai, noi facem educaţie până şi prin bodyguarzi", afirmă Florea Mohora, directorul Liceului „George Călinescu". „Ăştia ne păzesc. Cu cât sunt mai brute, cu atât mai bine pentru noi. Ce, eu pun bodyguardul să-mi facă educaţie? Păi, eu ce mai fac?"

Pentru a fi angajaţi, agenţii de pază din școli trebuie să fie tineri și cultivaţi 

Mohora e însă de acord că agenţii de pază trebuie să aibă un comportament adecvat. „Eu am vorbit cu ei de la început şi le-am spus care sunt pretenţiile mele. Au o fişă a postului cu ce să facă şi ce să nu facă, adică să nu se apuce să bată copiii sau să-i jignească. În rest, trebuie să fie atât de isteţi ca într-un timp scurt să-i recunoască după figură, ca să ştie care sunt din şcoală şi care nu." Inspectorul ISMB Marian Banu, care se ocupă de acest proiect, subliniază că personalul din şcoli trebuie „să corespundă cerinţelor unei unităţi de învăţământ normale".

„Dorim foarte mult să avem o comunitate instruită care să asigure securitatea elevilor. Or pentru acest lucru nu poţi să pui orice portar la intrarea în şcoală. De aici a plecat toată problema. Să facem un profil moral şi comportamental al acestor bodyguarzi. Pentru că anul trecut am avut câteva întâmplări care ne-au creat probleme: un agent în stare de ebrietate la Bacalaureat, altul care a lovit o elevă şi tot aşa. Bineînţeles că au fost sancţionaţi şi schimbaţi, dar de ce să avem asemenea probleme?"

Instruire tripartită

Conform proiectului, de testarea şi instruirea viitorilor agenţi se vor ocupa nu doar firmele de securitate, ci şi Inspectoratul şi poliţia. În prezent, companiile de securitate oferă cursuri de calificare care durează 90 de zile, sunt alcătuite dintr-o parte teoretică şi una practică, iar cursanţii susţin la poliţie examenul pentru obţinerea atestatului. 

Potrivit angajaţilor de la biroul de recrutare al uneia dintre marile companii de securitate din România, candidaţii la posturile de agenţi vin din toate categoriile sociale. „Aplică tot felul de persoane, şi cu 8 clase, şi cu 12, dar se întâmplă să vină şi din cei cu studii superioare, de pildă ingineri. Conform legii, ei trebuie să aibă minimum opt clase." Pe ejobs, un post de bodyguard are 1.041 de aplicanţi. Doar în urma testelor vom afla însă câţi dintre ei se vor încadra în noile standarde. 

"Dorim foarte mult să avem o comunitate instruită, care să asigure securitatea elevilor."
Marian Banu
inspector ISMB

"Probabil, vom ajunge la concluzia că va fi nevoie de un test de cultură generală prin care să demonstreze că au cel puţin un nivel de pregătire mediu."
Adrian Baciu
preşedintele APCS

Măsuri suplimentare de siguranţă

Cazurile de violenţă în şcoli au determinat Primăria Capitalei să doteze unităţile de învăţămând cu sisteme de supraveghere. Potrivit unui anunţ de licitaţie, Primăria Capitalei se pregăteşte să cumpere aparatură de supraveghere pentru unităţile de învăţământ preuniversitar.

Motivaţia achiziţiei este dată de siguranţa elevilor, dar şi a profesorilor. Astfel, Primăria va achiziţiona sisteme video de supraveghere, aparate de fotografiat, videoproiectoare, ecrane pentru proiecţii şi faxuri în valoare de 1.696.050 de euro.