Rezultatele Programului-Pilot de Testare Standardizată: jumătate dintre elevi, în zona de performanţă limitată

0
0
Sala de clasa goala- fara elevi - scoala FOTO Shutterstock
Foto: Arhiv─â

Ministerul Educa┼úiei a anun┼úat vineri rezultatele Programului-Pilot de Testare Standardizat─â, desf─â┼čurat la sf├ór┼čitul lunii mai - ├«nceputul lunii iunie. Acestea arat─â c─â aproximativ 20% dintre elevii testa┼úi se afl─â ├«n zona de risc educa┼úional ┼či circa jum─âtate sunt ├«n zona de performan┼ú─â limitat─â.

"Test─ârile standardizate pot produce date ├«n m─âsur─â s─â ghideze deciziile la toate nivelurile, aceste date fiind esen┼úiale pentru relevan┼úa deciziilor la nivelul sistemului de educa┼úie: de la decizii ale elevului sau ale p─ârintelui, la decizii la nivel de clas─â, la nivel de ┼čcoal─â ┼či la nivel na┼úional", arat─â ministerul Educa┼úiei, ├«ntr-un comunicat de pres─â transmis vineri.

Comunicatul men┼úioneaz─â c─â prin Centrul Na┼úional pentru Curriculum ┼či Evaluare, ministerul va realiza propria Banc─â de instrumente de evaluare standardizat─â, ├«n termen de doi ani de la intrarea ├«n vigoare a Legii ├«nv─â┼ú─âm├óntului preuniversitar, proiect aflat acum ├«n dezbatere public─â.┬á

"Reforma profund─â a sistemului de educa┼úie va fi sus┼úinut─â ┼či prin testarea standardizat─â:

- Pentru elevi: evaluare corect─â, cuantificabil─â ┼či comparabil─â (un continuum al evalu─ârii, ├«n conexiune cu evaluarea anterioar─â), astfel c─â notele┬á sau calificativele ob┼úinute pe parcursul ├«nv─â┼ú─ârii vorbesc despre progresul elevului.

- Pentru elevi: feedback consistent ┼či ├«n timp real, care poate fi transpus ├«n ac┼úiuni remediale direc┼úionate spre nevoile individuale identificate.

- Pentru profesori: instrument extern validat, care poate valida ┼či sus┼úine evaluarea proprie (e mai greu sa conte┼čti un raport consistent dat de o ter┼ú─â parte dec├ót o not─â).

- Pentru profesori: o modalitate de a identifica nevoile de ├«nv─â┼úare, lacunele, pentru a individualiza ┼či focaliza ac┼úiunile remediale.

- Pentru profesori: un mod de a economisi timpul dedicat cre─ârii de itemi de testare ┼či de corectare, timp ce poate fi investit ├«n alte ac┼úiuni pedagogice, inclusiv ├«n evaluarea prin proiecte sau investiga┼úii care pun ├«n eviden┼ú─â ┼či abilit─â┼úile socio-emo┼úionale ┼či de activitate ├«n grup.

- Pentru profesori: un mod de a realiza evalu─âri comparative (interne ┼či externe) pe anumite competen┼úe/variind nivelurile de dificultate (learning by testing).

- Pentru p─ârin┼úi: feedback consistent ┼či constant pe rezultatele reale ale ├«nv─â┼ú─ârii, inclusiv o monitorizare a progresului ┼čcolar.

- Pentru p─ârin┼úi: un diagnostic extern ┼či serios asupra achizi┼úiilor copilului ┼či asupra eficien┼úei actului educa┼úional pe tot parcursul acestuia, nu doar ├«n momente de bilan┼ú (evalu─âri sumative sau certificative).

- Pentru unitatea de ├«nv─â┼ú─âm├ónt ┼či directori: un instrument de management educa┼úional, fundamentat pe analiza de date.

- Pentru sistemul de educa┼úie: o surs─â de date pe analiza c─ârora se pot fundamenta politici educa┼úionale ├«n domeniul curriculumului, programelor na┼úionale de suport ┼či se pot realiza analize de performan┼ú─â ale sistemului", scrie ├«n comunicatul ministerului.

Potrivit Raportului na┼úional, la acest program au participat 526 de ┼čcoli din ├«ntreaga ┼úar─â, din toate ciclurile de ├«nv─â┼ú─âm├ónt: primar, gimnazial ┼či liceal, excep┼úie f─âc├ónd elevii din anii terminali, clasele a VIII-a ┼či a XII-a.

Din totalul ┼čcolilor ├«nscrise ini┼úial pentru participare (526), ├«n cadrul a 503 unit─â┼úi de ├«nv─â┼ú─âm├ónt a fost efectuat cel pu┼úin un test.

├Än total, au fost administrate 280.237 de teste, adic─â 85% din totalul testelor programate: la Limba Rom├ón─â 138.895 de teste, la Matematic─â 130.558 de teste ┼či la Istorie 14.375 de teste.

În document se arată că se observă un volum mare din populaţia testată în zona de risc educaţional (aproximativ 20%), iar marea masă a elevilor testaţi sunt în zona de performanţă limitată (aproximativ 50%).

Totodat─â, chiar ┼či ├«n condi┼úiile unui e┼čantion selectat peste media na┼úional─â, este un volum extrem de mic de elevi ├«n zona de excelen┼ú─â (aprox. 1-2%).

Din raport reiese c─â fetele au ob┼úinut o performan┼ú─â mai bun─â dec├ót b─âie┼úii la Limba Rom├ón─â, iar diferen┼úierea aceasta se accentueaz─â pe m─âsur─â ce elevii avanseaz─â ├«n clase superioare, ├«ns─â acest trend este neclar la Matematic─â, unde fetele ┼či b─âie┼úii au ob┼úinut alternativ scoruri mai ridicate. Totodat─â, b─âie┼úii au ob┼úinut performan┼úe u┼čor mai ridicate dec├ót fetele la Istorie.

├Än ceea ce prive┼čte mediul de provenien┼ú─â, se observ─â un decalaj consistent ├«n defavoarea mediului rural: acest decalaj este pervaziv, la toate clasele ┼či la toate materiile. La Limba Rom├ón─â ┼či Matematic─â acest decalaj este de aproximativ 5% (├«n medie), ├«n timp ce la Istorie acesta este de circa 10%. De asemenea, procente semnificativ mai mari din mediul rural se afl─â ├«n zona de risc educa┼úional ┼či de performan┼ú─â limitat─â.



Ultima or─â

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite