La Teach for Romania, profesorii sunt formaţi pentru pedagogie, dar şi cum să inspire valori copilului şi cum să se raporteze acesta la societate

Directorul de Recrutare şi Selecţie, Aura Stan FOTO Facebook Aura Stan

42% din elevii de 15 ani sunt analfabeti funcţional, adică nu înţeleg ce citesc şi nu pot aplica ceea ce învaţă la realitate, din cauza metodelor învechite de predare. În acest context, dar şi al faptului că pe 18 aprilie este ultimul termen de înscriere în programul Teach for Romania, am stăt de vorbă cu directorul de recrutare al Asociaţiei, Aura Stan, şi învăţătoarea Sînziana Badea, de la Şcoala 134 Ferentari.

42% din elevii de 15 ani sunt analfabeţi funcţional, adică nu înţeleg ce citesc şi nu pot aplica ceea ce învaţă la realitate. De asemenea, doar 51% dintre elevii de clasa a VIII-a au reuşit să obţină medii peste 5 la simularea Evaluării Naţionale. 

La simularea la Bacalureat, rezultatele au fost mai dezastruoase, ponderea elevilor de clasa a XII-a cu medii de promovare este de 38%, iar la clasa a XI-a rata de promovare este de 29%.

Rezultatele arată clar nevoia schimbării metodelor de predare, dar şi a pregătirii iniţiale a profesorilor. Într-adevăr, Ministerul Eduaţiei, a modificat programele şcolare, le-a mai aerisit, în schimb profesorii sunt formaţi iniţial la fel, prin modulul psihopedagogic.

Teach for Romania a apărut acum patru ani tocmai ca reacţie la absenteismul şcolar, performanţe şcolare scăzute, pregătire iniţială defectuoasă. Acum, în pragul începerii celui de-al patrulea an de implementare a programului în şcoli, directorul de recurtare al organizaţiei şi învăţătoarea Teach for Romania, Sînziana Badea, au fost în platoul Adevărul Live pentru a ne povesti ce au reuşit să facă, care sunt dificultăţile pe care le-au întâmpinat, dar şi care este viziunea asupra ideii de profesor.

Încercăm să schimbăm sistemul în ansamblu

Directorul de recrutare Teach for Romania, Aura Stan, susţine că viziunea organizaţiei şi al programului nu vizează doar remedierea performanţelor şcolare şi eliminarea abandonului şcolar, cât şi implicarea în vederea  schimbării legislaţiei, acolo unde nu funcţionează, dar şi implicarea în comunitate.

„Nu vorbim numai de performanţe şcolare scăzute sau abandon şcolar sau analfabetism funcţional. Dacă ne uităm la sistem în ansamblu şi ne uităm şi la nevoile profesorilor din actualul sistem de stat, la felul în care se face pregătirea sau selecţia oamenilor, sunt mai multe piese dintr-un puzzle care nu se mai potrivesc foarte bine... Profesorii Teach stau doi ani în şcoală, lucrează, înţeleg nevoile şcolilor, înţeleg unde este nevoie de schimbări ca după doi ani aceştia să iasă cu idei de schimbare pentru legislaţie, curriculă, de pregătire pentru profesori”, a explicat Aura Stan. 

Nu doar cunoştinţe şi abilităţi, dar şi valori şi raportare la societate

Sînziana Badea, învăţător la clasa a II-a la Şcoala 134 Ferentari este în al II-lea an în programul Teach for Romania, şi dezvăluie cel mai mult nu contează metodele de predare, care ar fi cam aceleaşi, dar contează foarte mult atitudinea, viziunea şi pregătirea iniţială. 

„Viziunea noastră urmăreşte traseul elevului pe trei paliere: palierul de cunoştinţe şi abilităţi, palierul de valori şi de mindset, dacă acesta este fix sau copilul vrea să crească, şi partea de access and exposure, respectiv cum se raportează copilul la societate. S-a stabilit, în urma unui studiu, viziunea unui tânăr de 25 de ani funcţional în societate, apoi de aici a fost spart acest nivel în pariere, ce ar trebui să ştie un copil la 9 ani, la 15 ani, la 25. Nu ştiu dacă diferă foarte mult metodele, dar contează foarte mult atitudinea şi pregătirea din spate. Chiar dacă sunt profesor necalificat avem în fiecare an conferinţe care ne ajută cum să comunicăm cu elevii, cum să lucrez diferenţiat, cum să pun accent pe valori, viziunea la clasă”, a povestit Sînziana, care spune că viziunea la clasa ei este că oricine poate deveni cel mai bun. 

Dezvoltare personală şi implicare în societate, nu doar metode de predare

Profesorii la Teach for Romania nu sunt învăţaţi doar despre metode de predare, ci fac cursuri de dezvoltare personală şi cum ar putea interacţiona cu şcoala şi comunitatea pentru a o modifica.Astfel, pregtirea iniţială se desfăşoară în cadrul programului Teach for Romania pe parcursul a şase săptămâni de cursuri intensive. 

„Academia de Leadership şi Pedagogie este cea mai intensă pregătire din România pe aceste componente, Leadership şi Pedagogie, pentru că ţine şase săptămâni, iar curricula este complexă. Toţi oamenii sunt introduşi în contextul în care se gândesc care le este rolul, dacă misiunea lor se aliniază scopului organizaţiei, şi dacă creşterea generaţiilor. Fac workshopuri şi traininguri de autocunoaştere şi de dezvoltare personală, pe lângă palierul de predare. Pentru asta, avem parteneriate cu Universitatea Bucureşti, prin Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, cu persoane din inspectorate, minister, care ajută pe partea didactică, dar şi cu traineri pentru palierul de iniţiativă în comunitate, perspective, idei cum să ajute nu doar clasa, ci şi şcoala şi comunitate. Noi aşa vedem rolul profesorului, merge spre părinţi şi comunitate. Facem o pregătire complementară”, spune Auta Stan, directorul de recrutare Teach. 

Astfel, formarea iniţială a profesorilor cuprinde mai multe niveluri, iar Auta Stan susţine că acest lucru cântăreşte destul de mult în decizia unui tânăr să aleagă o careră didactică. 

„Oamenii nu se simt suficient de pregătiţi să intre în aceste şcoli, să facă faţă provocărilor din şcoală şi atunci beneficiul pe care îl aducem este acesta al pregătirii, dar venim şi cu o brusă pe lângă slariul de încadrare de la Ministerul Educaţiei, pentru a sprijini financiar. Eu, personal, am făcut modulul psihopedagogic, pentru că am vrut să fiu profesor de Limba engleză, dar nu mă simţeam pregătită, teoria şi practica nu m-au făcut să mă simt pregătită”, a mai spus Aura Stan.

Cum se desfăşoară formarea contiuă

Potrivit Sînzianei, pregătirea continuă se face în cadrul unor cursuri, care sunt propuse chiar de profesorii Teach for Romania, pe baza dificultăţilor întâlnite în şcoli. 

„În fiecare an avem conferinţe, radiografiem şi alegem cursuri pentru latura pe care vrem să ne mai perfecţionăm abilităţile. Punem nevoia pe masă şi cu ajutorul Organizaţiei aducem oameni care ne ajută să ne pregătim, dar avem şi suport din partea unui tutor care vine în fiecare lună la clasă”, a explicat Sînziana.

Învăţător într-o şcoală din Ferentari

Sînziana povesteşte că ea a încercat să aducă termenul de democraţie la clasa ei, astfel încât îi consultă pe copii pentru fiecare decizie care vizează clasa.

„Fac şedinţe, îi consult, sunt mici, dar sunt mult mai maturi decât par, le cer părerea şi se vede în comportamentul lor că asta le face bine şi că se dezvoltă abilităţile de a lua decizii, de a comunica, de a argumenta o poziţie. Părinţii spun că sunt impresionaţi de modul în care comunică şi cum argumentează opiniile acasă, pentru că se vede gândire critică”, a zis Sînziana. 

Totodată, aceasta a relatat cum a reuşit de la individ să reuşească să creeze un grup. 

„Când i-am preluat, erau dezbinaţi, nu aveau încredere în ei, dar le-am crescut partea de bunătate, lucrează bine în echipă acum, chiar dacă mai există scăpări. Am dat un nume clasei, dar am creat şi un sistem de punctaj pentru părţile de comportamente dezirabile. Le dau puncte, simboluri, cu care pot să îşi cumpere un creion, un caiet, voucher prin care îmi pot cere un lucru, să le dau scaunul meu, de exemplu, sau să le curăţ banca. Ne-a apropiat. Multe dintre idei le-am luat de alte învăţătoare, pe unele le-am luat de pe internet, am făcut o combinaţie”, a mai spus învăţătoarea.

Cu toate acestea, nu tot timpul la şcoală este numai soare, pentru că, provenind din medii defavorizate, sărace, violente, copii sunt la rândul lor violenţi, iar de multe ori aceştia nu au nici cu ce se încălţa ca să ajungă la şcoală.

„M-am lovit de partea de violenţă, pentru că mulţi sunt crescuţi în astfel de medii, pur şi simplu luptă pentru supravieţuire. E greu să le scoţi violenţa, de la ei, de la copii până la părinţi. Am copii care nu au ce să mănânce, lipsesc pentru că nu au cu ce să se încalţe, au trăit în ghetourile din Ferentari. Nici nu ai spune că acest cartier este la cateva minute de centru, este o zonă ruptă. Sunt oameni foarte săraci, dar sunt şi oameni foarte bogaţi, oameni care fac parte din diverse clanuri, dar şi oameni care ar pune umărul oricând i să te ajute. Ce să zici unui copilaş când vezi că i-a mucegăit caitul după o zi de şcoală, unii părinţi poate chiar nu ştiu cum să se poarte cu copiii. Eu încerc să pătrund în familie, să îi ajut, să mă lupt cu părinţii copiilor care au dificultăţi de învăţare, pentru că unii  copii chiar au, dar este un subiect tabu acesta  ”, a subliniat tânăra învăţătoare, care a povestit cazul unei fetiţe care chiar a locuit în ghotourile din Ferentari.

„Am o fetiţă care chiar a locuit, alături de ceilalţi nouă membri ai familiei, în fostele ghetouri şi a fost relocată cu familie la bloc prin Primărie. Nu avea cu ce să se încalţe, nu avea caiete. Era traumatizată, nu vorbea cu nimeni, era foarte speriată, dar cu răbdare, arătându-i că o respect, că nu mă intersează dacă are păduchi sau gândecei prin ghiozdan, ci că o respect ca om, i-am arătat cum poate recupera. Am mers mult pe pasiunea ei, desenul,odată ce a prins curaj, a început să vorbească, să se integreze. Cu toate acestea nu ţine în totalitate de mine, pentru că tot ce construiesc la şcoală, acasă se destramă. A lipsit mult pentru că trebuia să muncească, să o ajute pe mama ei sau a plecat în altă ţară. A lipsit destul de mult. Am fost la ea acasă, am vorbit cu mama ei şi mi-a promis că o să o aducă, dar sunt nişte proceduri standarde şi nu ţine numai de mine. Trebuie să anunţ conducerea şcolii, protecţia copilului”, a povestit tânăra învăţătoare. 

Cu toate acestea, directorul de recrutare, Aura Stan, toate eforturile merită. 

„Avem şi exemple de copii care înfloresc dincolo de provocări, atâta timp cât îi atragem  de partea noastră pe aceşti părinţi care nu găsesc alte soluţii”, a încheiat reprezentantul Teach for Romania. 

De când a luat fiinţă Teach for Romania

Teach for Romania este o organizaţie non-guvernamentală, non-profit, care a demarat în 1990 în SUA (Teach for America), iar acum se desfăşoară în aproape 40 de ţări, printre care şi în România. La noi, programul a fost înfiinţat de Ionuţ Soleanicov şi Corina Puiu, tocmai ca reacţie la rezultatele slabe de la Bacalaureat şi la metodele prăfuite de predare.

Discuţiile cu Ministerul Educaţiei – pe atunci, Remus Pricopie era în fruntea ministerului – au început la sfârşitul verii, în 2013. Anul şcolar 2017-2018 ar fi al patrulea an de Teach for Romania în şcoli. 

Profilul profesorilor din program şi integrarea în sistem

Teach for Romania atrage tineri talentaţi către sistemul de educaţie care, iniţial, nici măcar nu s-au gândit să predea. Sunt oameni care vin din domeniul de business, din multinaţionale şi organizaţii foarte mari, care pur şi simplu sunt atraşi de noi şi vor să devină profesori pentru cel puţin doi ani. De asemenea, pot intra în program şi persoane care deja predau în sistemul de învăţământ. 

„Nu suntem o alternativă la sistemul de educaţie. Profesorii sunt integraţi prin examenul de titularizare, dacă au modulul psihopedagogic, deci dau odată cu ceilalţi examenul în vară. Ce-i drept, aceştia sunt distribuiţi pe posturi în cadrul şcolilor noastre partenere, în acele şcoli la care noi vrem să ajungem. Dacă nu au modulul psihopedagogic, prin examen la nivel de şcoală sau inspectorat pentru un post de suplinitor, pe care toţi îl pot da”, a explicat directorul de recrutare Aura Stan.