De ce predarea cu ajutorul tehnologiei smart trebuie să devină noua normalitate în şcolile din România

Este consemnat deja că perioada pandemiei a însemnat accelerarea procesului de digitalizare a învăţământului şi a demonstrat că lacunele de natură tehnologică din şcolile româneşti sunt adevărate bariere în procesul de predare.

Lipsa tehnologiei moderne în sălile de clasă, cadre didactice care nu au primit o pregătire specializată pentru utilizarea şi integrarea corectă a tehnologiei în procesul de predare sau accentul tradiţionalist, care tronează în continuare în mentalul colectiv, cu sloganul „revenim la formatul de predare de până acum” sunt câteva dintre barierele care împiedică evoluţia predării în şcolile din România.

Conform Strategiei Privind Digitalizarea Educaţiei din România, realizată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării „majoritatea profesorilor participanţi la focus-grupurile din cadrul Analizei „Integrarea tehnologiilor în sistemul educaţional românesc” (noiembrie 2018) menţionează că folosesc rar tehnologia în predare, iar atunci când o fac se limitează la prezentări redate cu ajutorul unui videoproiector. Majoritatea elevilor nu beneficiază de acces la un calculator sau un dispozitiv mobil în timpul orelor, iar atunci când acest lucru se întâmplă este aproape exclusiv în cadrul orelor de informatică”.

La polul opus cu acest sistem sunt tinerele generaţii tech savvy, crescute o dată cu tehnologia. Viaţa lor virtuală şi utilizarea constantă a componentelor digitale se dezvoltă într-o în egală măsură cu viaţa lor din mediul offline. În aceste condiţii, mai poate asigura predarea tradiţională aportul de interactivitate necesar pentru a capta atenţia unei generaţii crescute în faţa ecranului de gadget? Integrarea noilor tehnologii în procesul de predare poate aduce o recalibrare a metodologiilor de predare cu puternic accent tradiţional şi poate încuraja cadrele didactice să recontextualizeze materia în noi modalităţi inovatoare de prezentare şi predare. Se poate echilibra ritmul de absorbţie alert al informaţiei pe care tinere generaţii îl manifestă în mediul online, cu stimul tehnologic şi metodologia didactică readaptată. Astfel, noile tehnologii au o funcţie educaţională dublă: de a facilita procesul de educaţie şi predare atât pentru profesor cât şi pentru elev, dacă sunt integrate corect în practicile educaţionale şi, de asemenea, generează noi competenţe digitale, chiar şi de bază, care urmează a fi dezvoltate pe parcursul evoluţiei educaţionale.

„Elevii sunt o generaţie cu intuiţii digitale, capabilă să folosească instrumentele tehnice fără multe explicaţii sau îndrumări. Pe copii îi încântă şi îi motivează tehnologia în învăţare, dar, cel puţin la vârstele conturării individualităţii, interacţiunea umană directă nu poate fi complet înlocuită în învăţare. Există o mie de semnale discrete pe care ni le transmitem reciproc în interacţiunea directă, după cum există o mie de avantaje ale tehnologiei în transmiterea informaţiei şi formarea deprinderilor. Când le îmbinăm, se naşte un act de predare-învăţare modern. Încă de la clasa pregătitoare, elevii au devenit autonomi în utilizarea platformelor de învăţare şi a aparaturii Epson”, declară Oana Moraru, director al şcolii Helikon.

În acest context, Şcoala Helikon demonstrează că tehnologia este aliatul de încredere al profesorilor şi canalul perfect de transmitere a informaţiei către elevi. „Nici nu se mai pune problema menţinerii sistemului tradiţional, prin excelenţă verbal, transmis sec, fără suport audio-vizual sau manipulabile concrete, mai ales la categoria de vârstă 6-14 ani. Pur şi simplu copiii nu te mai ascultă, ca profesor, pentru că s-a dus şi vremea autorităţii impuse. Respectul la clasă se câştigă azi răspunzând nevoilor acestor generaţii, care sunt deja genetic predispuse la interpretarea vizuală a informaţiei, la procesare rapidă, folosind tehnologia. Prezenţa laptopurilor, a tabletelor, a proiectoarelor trebuie să devină la fel de banală ca stiloul pe vremuri, când au fost înlocuite tăbliţele cu cretă sau pana de gâscă”, adaugă Oana Moraru.

Cu o metodologie de predare puternic orientată către elev, cadrele didactice ale şcolii Helikon folosesc cu brio elementele tehnologie în procesul de predare: videoproiectoarele Epson pentru a transmite cursurile atât în mediul online, cât şi în timpul orelor de curs cu prezenţă fizică, dar şi imprimantele Epson pentru volume de imprimare medii sau mari, pentru a genera constat materialele didactice pentru elevi.

„Educaţia este în plină digitalizare, un proces inevitabil şi extrem de necesar pentru generaţiile actuale de elevi. Este extrem de important să îi ajutăm să îşi dezvolte abilităţile tehnologice de la vârste fragede şi să îi susţinem în cultivarea lor pe viitor. Această evoluţie digitală le oferă încredere, îi ajută să se adapteze rapid şi să îndrăgească tehnologia. Viitorul este digital, iar prezentul joacă un rol important în formarea viitorului elevului de astăzi”, declară Simona Decuseară, National Sales Manager la Epson România & Bulgaria.

În prag de nouă migrare a învăţământului în mediul online, şcoala Helikon reuşeşte cu uşurinţă să dea un suflu nou educaţiei tradiţionale, demonstrând că tehnologia este aici să faciliteze accesul tuturor la informaţie, precum şi modul în care aceasta este livrată către tinerele generaţii.

„Ne-a ajutat enorm dotarea şcolii cu soluţiile Epson pentru a ne adapta rapid la predarea online. Noi am intrat efectiv de a doua zi online cu elevii, la momentul declarării lockdown-ului. Îmi amintesc şi acum şocul unor profesori când le-am spus că o să începem să ne filmăm sau să transmitem live copiilor, ca la o televiziune interactivă. Tehnologia Epson ne-a ajutat să devenim actori, facilitatori, moderatori, crainici, jurnalişti şi profesori deopotrivă. Ca să ”treci ecranul” acasă, în mintea şi inima copiilor, trebuie să joci toate aceste roluri; iar când aparatura te ajută, eşti mai dezinvolt şi mai eficient”, adaugă Oana Moraru.