Bacalaureat 2021. Cum se rezolvă subiectul la Istorie, profilul umanist
0
Marţi, 29 iunie, a avut loc cea de-a doua probă a Bacalaureatului 2021 - cea obligatorie a profilului. Candidaţii de la profilul umanist au avut de susţinut examen la Istorie.
Examenul a început dimineaţă, la ora 9.00, iar elevii au avut la dispoziţie un timp de lucru de trei ore din momentul primirii subiectelor.
Profesoara de istorie Iuliana Căplescu, cadru didactic la Colegiul Naţional Matei Basarab din Bucureşti, unul dintre liceele de prestigiu din Capitală, a explicat pentru Adevărul care ar fi una dintre variantele de rezolvare a subiectului primit de absolvenţii de liceu.
EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT 2021
ISTORIE (Varianta 2)
VARIANTĂ DE REZOLVARE
SUBIECTUL I
1. Mihail Sturdza;
2. ”O deosebită importanţă avea […] emanciparea ţăranilor clăcaşi şi împroprietărirea lor cu pământ, cu despăgubire” SAU ”problema agrară, de a cărei rezolvare depindea în mare măsură atragerea ţărănimii în revoluţie şi, într-un fel, soarta revoluţiei”;
3. Moldova şi Ţara Românească;
4. Sursa B;
5. CAUZĂ: ”Prin circulaţia intelectualilor de o parte şi de alta a Carpaţilor, problemele globale ale naţiunii au intrat în conştiinţa publică”
EFECT: ”Ca urmare, în primăvara anului 1848, […] elita românească era pregătită ideologic să declanşeze o acţiune generală de eliberare socială şi naţională”
SAU
CAUZĂ: ”datorită condiţiilor specifice din fiecare provincie”
EFECT: ”ea [Revoluţia de la 1848-1849] nu a izbucnit simultan şi nici nu a cunoscut […] desfăşurări identice”;
6. Două fapte istorice desfăşurate de România în relaţiile internaţionale din deceniile opt-nouă ale secolului al XIX – lea: semnarea Convenţiei româno-ruse (aprilie 1877) şi semnarea Tratatului de alianţă cu Puterile Centrale (octombrie 1883).
Convenţia româno-rusă (privind trecerea armatei ţariste prin România) a fost semnată la 4 aprilie 1877, la Bucureşti de către Mihail Kogălniceanu, ministru de externe al României şi baronul Dimitri Stuart, consulul general al Rusiei la Bucureşti. Documentul diplomatic prevedea că Rusia se obliga să respecte şi să menţină integritatea teritorială a României, să suporte cheltuielile ce rezultau din aprovizionarea trupelor ţariste şi traseul trupelor ruse era stabilit în detaliu, evitându-se trecerea prin Bucureşti.
Tratatul de alianţă cu Puterile Centrale s-a încheiat în octombrie 1883 în condiţiile în care România se temea de Rusia care încălcase integritatea teritorială a ţării noastre, conform Tratatului de Pace de la Berlin din anul 1878. Alianţa cu Puterile Centrale va avea un caracter defensiv şi secret. Printre prevederile documentului se specifica faptul că părţile semnatare îşi promiteau ajutor militar reciproc în cazul unei agresiuni îndreptată împotriva vreunuia dintre ele, în cazul unei agresiuni asupra unei dintre celelalte, urmau să se stabilească măsurile militare necesare, părţile contractante se angajau să nu încheie pace separată, să păstreze secretul asupra tratatului.
7. Caracterul reprezentativ al adunărilor în care se va decide unirea provinciilor aflate sub stăpânire străină cu Vechiul Regat (Sfatul Ţării de la Chişinău din 27 martie 1918, respectiv Congresul General al Bucovinei de la Cernăuţi din 15 noiembrie 1918).
SUBIECTUL al II – lea
1. Partidul Comunist Român;
2. Secolul al XX – lea;
3. Constituţia Republicii Populare Române din 13 aprilie 1948;
”întreaga putere în stat vine de la popor şi aparţine poporului”;
4. ”Toate şcolile administrate de culte, precum şi cele aflate în proprietatea statelor străine au fost închise”;
”Reforma radicală a instituţiilor de învăţământ a însemnat şi epurarea drastică a corpului profesoral, mai ales a celui universitar”;
5. Potrivit sursei, măsurile adoptate în domeniul economic, în perioada 1945-1948 au transformat economia românească într-o economie de stat, prin desfiinţarea proprietăţii private. Astfel, două informaţii care susţin acest punct de vedere sunt: ”Prima decizie majoră a Marii Adunări Naţionale a fost naţionalizarea industriei, transportului, asigurărilor şi sistemului bancar la 11 iunie 1948” şi ”Mai mult, încă de la 28 decembrie 1946, […] Banca Naţională a României a fost naţionalizată, instaurându-se proprietatea şi controlul direct al statului asupra tuturor instituţiilor naţionale de credit.”
6. Practicile politice utilizate în România între anii 1990-2000 au caracter democratic deoarece este adoptată Constituţia din anul 1991. Astfel, pentru că revoluţia din anul 1989 a avut drept consecinţă prăbuşirea regimului politic comunist, în România se revine la regimul politic democratic. Prin adoptarea legii fundamentale din anul 1991, în România este reinstaurat statul de drept, statul care funcţionează în baza garantării şi respectării drepturilor omului, a principiului separării puterilor în stat, a pluripartidismului şi a unei economii libere, bazată pe cerere şi ofertă. Ca urmare, România postdecembristă va evolua ca un stat de drept. În concluzie, practicile politice utilizate în România între ani 1990-2000 au caracter democratic.
SUBIECTUL al III – lea
Spaţiul românesc în Evul Mediu şi la începuturile modernităţii (secolele al XIV-lea – al XVIII-lea) va desfăşura relaţii internaţionale cu statele vecine, atât prin acţiuni diplomatice, cât şi prin participarea la conflicte militare.
Reper 1 – menţionarea a două acţiuni prin care românii participă la relaţiile internaţionale din a doua jumătate a secolului al XIV-lea – prima jumătate a secolului al XV-lea:
Semnarea Trataului de alianţă de la Radom (1389) de căte domnitorul Ţării Româneşti, Mircea cel Bătrân şi regele Poloniei, Vladislav Jagello, tratat cu caracter antimaghiar;
Participarea voievodului Transilvaniei, Iancu de Hunedoara la cruciada târzie de la Varna (1444) împotriva Imperiului Otoman condus de sultanul Murad al II – lea;
Reper 2 – menţionarea a două consecinţe ale acţiunilor desfăşurate de români în relaţiile internaţionale din a doua jumătate a secolului al XV-lea:
Ţările Române au reuşit să îşi menţină existenţa statală, asigurându-şi continuitatea unei vieţi politice româneşti autohtone;
Statele româneşti au evitat transformarea spaţiului românesc în paşalâc (provincii administrare direct de către Imperiul Otoman);
Reper 3 – precizarea unei instituţii politice centrale din spaţiul românesc extracarpatic şi prezentarea unui fapt istoric la care participă românii în secolele al XVI-lea – al XVII-lea, în cadrul relaţiilor internaţionale:
Domnia;
Aderarea Ţării Româneşti, condusă de voievodul Mihai Viteazul la Liga Sfântă în anul 1594 – alianţa creştină care se opunea expansiunii Imperiului Otoman în Europa şi milita pentru apărarea creştinătăţii; (ATENŢIE! aici trebuie evidenţiaţă relaţia cauză-efect în prezentarea faptului istoric ales prin folosirea a cel puţin două informaţii şi a conectorilor care exprimă cauzalitatea, respectiv efectul)
Reper 4 – formularea unui punct de vedere referitor la o instituţie politică centrală din spaţiul românesc est-carpatic în secolul al XVIII – lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric:
Instituţia domniei suferă modificări în Moldova secolului al XVIII – lea deoarece se renunţă la domniile pământene pentru a fi instaurate domnii străine, domniile fanariote începând cu anul 1711. Primul domn fanariot fiind Nicolae Mavrocordat care a primit firman de instaurare din partea Imperiului Otoman. (ATENŢIE! aici formularea punctului de vedere trebuie susţinut cu un argument istoric)
În concluzie, pe întreaga durată a perioadei medievale şi la începuturile modernităţii, românii s-au implicat în relaţiile internaţionale ale Europei.
Se încarcă comentariile...
