10 concluzii pentru dascăli după rezultatele de la testele PISA 2012
0
Profesorii britanici au realizat o listă a celor mai importante concluzii după publicarea rezultatelor la testele PISA, prin care au trecut în 2012 sute de mii de elevi de 15-16 ani din 65 de state ale lumii, relatează The Guardian.
1. O educaţie de calitate înseamnă mai mult decât bani
Ceea ce contează este modul în care sunt alocate resursele şi asta o arată chiar faptul că elevii britanici nu au fost în top 20, în condiţiile în care Regatul Unit are printre cele mai mari investiţii în educaţie dintre statele membre ale Organizaţiei pentru cooperare şi dezvoltare economică (OCDE), susţin specialiştii britanici într-o rezultatelor la testele PISA 2012.
2. Dintre statele bogate, cele care îşi plătesc mai bine profesorii tind să aibă performanţe mai bune
Ţările cu cele mai bune rezultate la PISA sunt şi cele care plătesc salarii mai mari dascălilor, raportat la PIB-ul pe cap de locuitor. Deşi acest aspect nu este suficient, rapoartele PISA arată că ”salariile mai mari pot ajuta sistemele de învăţământ în atragerea celor mai buni profesori”.
3. O şcoală sigură şi cu reputaţie bună este mai importantă pentru părinţi decât rezultatele elevilor la examene
În majoritatea ţărilor OCDE, părinţii au spus că li se pare mai importantă reputaţia şi siguranţa dintr-o şcoală decât rezultatele academice foarte bune pe care le pot obţine elevii la şcoală.
4. O mai mare putere de decizie a profesorilor poate genera performanţă
Sistemele care permit şcolilor să decidă, împreună cu profesorii, politicile de evaluarea a elevilor, cursurile ce pot fi urmate şi conţinutul acestora, dar şi manualele folosite la aceste cursuri reuşesc să atragă un număr mai mare de elevi la şcoală şi o participare mai largă.
O astfel de autonomie pare să funcţioneze însă acolo unde există un sistem de responsabilizare, dar şi dacă există o colaborare bună între profesori şi director. Nu s-a găsit însă o legătură între performanţa şcolară şi transferarea managementului fondurilor direct către şcoli, mai spun specialiştii britanici.
5. Sistemele de educaţie care separă elevii nu generează rezultatele mai bune
Şcolile care se adresează nevoilor diferite ale elevilor separându-i între diferite instituţii, niveluri de cunoştinţe sau clase nu au reuşit să aibă rezultatele mai bune, pentru că în cazul acestor tineri influenţa statutului lor socio-economic asupra performanşei şcolare este mult mai puternică şi ei tind să fie mai puţin motivaţi.
6. Relaţia profesor-elev este esenţială
Aici s-au înregistrat progrese ăntre 2003 şi 2012 în mai toate ţările, mai puţin în Tunisia, susţin profesorii britanici. Rezultatele PISA arată că, printre elevii cu aceleaşi performanţe şi un statut socio-economic similar, cei care învaţă în şcoli unde se pune accent pe relaţia dintre profesor şi elev au un sentiment de apartenenţă mai puternic şi o mai bună motivaţie interioară de a învăţa.
7. Directorii de şcoli au impresia că profesorii sunt entuziaşti
91% dintre elevii care au dat testele PISA la nivel mondial merg la şcoli ai căror directori consideră că moralul profesorilor este ridicat, în timp ce 94% dintre elevi merg la şcoli ai căror directori cred că dascălii muncesc cu entuziasm.
8. Excelenţa în predare este vitală
Ţările care au arătat că şi-au îmbunătăţit performanţele la testele PISA (cum ar fi Estonia, Polonia, Brazilia, Columbia, Japonia şi Israel) au creat politici menite să ridice calitatea corpului profesoral.
Adică au înăsprit condiţiile de acces în rândul dascălilor, stimulente pentru studenţii de top care aleg să predea, salarii mărite, dar şi stimulente pentru a-i determina pe cei aflaţi la catedră să participe la cursuri de formare profesională, la traininguri pentru profesori.
9. Din ce în ce mai multe şcoli pun accent pe analiza performanţei lor
Procentul elevilor testaţi la PISA care provin din şcoli ce utilizează statistici de evaluare a progreselor pentru a se compara cu alte şcoli a crescut de la 40%, în 2003, la 52%, în 2012. Cele mai mari creşteri au fost în Brazilia, Danemarca, Irlanda, Luxembourg şi Portugalia şi a scăzut doar în Finlanda.
10. Directorii de şcoli nu consideră că au probleme la clasă cu intimidările şi hărţuirea între elevi
Peste 89% dintre elevi învaţă în şcoli unde directorii susţin că procesul de învăţare nu este deloc sa este puţin afectat de elevii care îi intimidează sau îi hărţuiesc pe colegii lor. Procentul este de 95% şi peste în ţări precum România, Muntenegru, Indonezia, Albania, Slovacia, Letonia, Regatul Unit, Spania, Japonia, Singapore, Lituania şi Islanda.
Însă, peste 20% dintre elevii din Kazakhstan, Shanghai-China, Finlanda, Columbia, Olanda, Brazilia, Coreea şi Tunisia merg la şcoli unde astfel de fenomene sunt larg răspândite.
Ce exerciţii au primit elevii români de 15 ani la testele PISA. Le puteţi rezolva?
Testele PISA se organizează în 65 de ţări din toată lumea şi sunt realizate după modele de exerciţii specifice, interdisciplinare. Adevărul.ro vă prezintă câte un model de test din principalele domenii de evaluare: matematică, citire, rezolvare de probleme şi ştiinţe.
ANALIZĂ PISA 2012 Performanţele slabe ale copiilor, vizibile în economie
Rezultatele slabe ale elevilor la testele PISA, în special la matematică, echivalează cu pierderide sute de mii de miliarde de dolari în economia mondială, susţin experţii.
După trei ani de la ultimele teste PISA, România este din nou la coada clasamentului, pe locul 45 din 65, după rezultatele elevilor de 15 ani la matematică, citit şi ştiinţe, în urcare cu patru locuri şi depăşind Bulgaria. La matematică, peste 40% s-au dovedit a fi elevi slabi şi doar 3,2% de top. Despre cât de important este echilibrul între susţinerea elitelor şi ridicarea nivelului celor slabi au discutat profesori şi experţi la Adevărul Live.
Se încarcă comentariile...
