Telosa, „oraşul american al viitorului” imaginat de un miliardar: „Cel mai deschis, corect şi incluziv din lume”

Telosa

Miliardarul Marc Lore, până de curând CEO-ul Walmart, a adunat o echipă de arhitecţi, designeri,planificatori urbani, cercetători şi specialişti în soluţii sustenabile pentru a aduce la realitate o viziune despre un „oraş american al viitorului” care să îmbine calităţile oraşelor Tokyo, New York şi Stockholm şi să elimine hibele capitalismului.

Adică curat, cosmopolit şi echitabil. Terenurile vor aparţine tuturor, dar vor fi capabile să genereze investiţii care să asigure pentru fiecare cetăţean, indiferent de venitul său, accesul egal la sănătate, educaţie de calitate, străzi sigure şi mijloace de transport.

„Încerc să creez un nou model de societate în cadrul căruia avuţia e dobândită corect. O societate care nu va împovăra bogaţii şi nu va mări taxele, ci doar va da înapoi cetăţenilor averea la care au contribuit şi ei”, a spus Lore potrivit Fortune.

Marc Lore atribuie „defectelor considerabile” ale capitalismului „modelul de proprietate funciară pe care s-a construit America”.

Lore a crescut în Staten Island (New York) şi a făcut avere după ce a renunţat la investiţii bancare în favoarea comerţului online. În 2010, şi-a vândut start-up-ul Quidsi către Amazon pentru mai bine de jumătate de un milion de dolari. În 2016, şi-a vândut site-ul de comerţ online Jet.com către Walmart care l-a angajat pe el şi echipa sa la conducerea afacerii. Lore ar avea o avere estimată la 500 de miliarde de dolari americani.

Ideea oraşului i-a venit de la economistul şi teoreticianul în domeniul social Henry George care a scris o carte despre acumularea norocoasă de avere de către familiile americane care au avut pur şi simplu un strămoş care şi-au apropriat pământuri.

Comunitatea e proprietara pământurilor

Ideea de pământ deţinut de comunitate nu e nouă. Este cazul guvernului din Sinagpore care deţine 90% din terenurile ţării, banii obţinuţi prin darea lor în folosinţă fiind reinvestiţi. 

Peste 200 de trusturi comunitare operează şi în SUA permiţând preţuri convenabile pentru locuinţe. Trusturile sunt proprietarii trenurilor şi obţin o cotă-parte din valoarea proprietăţii la vânzarea acesteia.

Lore spune că vrea să atragă rezidenţi din toate categoriile profesionale care să se mute pentru locuri de muncă, educaţie şi „un nou mod de viaţă”.

Lore va controla un fond de capital care promite investiţii pentru start-up-urile dispuse să se relocheze.

Cercetătorii studiază de mult timp oraşele utopice şi au descoperit că modelele economice de sus în jos nu funcţionează, a declarat Mark Giliem, profesor de design urban la Universitatea din Oregon. El a spus că oraşele cresc organic ca răspuns la o sumedenie de factori.

„Lore vorbeşte despre capitalismul reformat, dar cine va fi responsabil? Cred că sună periculos”, spune Giliem

Lore spune că nu va conduce oraşul, pentru că acesta va fi „centrat pe oameni” şi construit pe valori de deschidere, corectitudine şi incluzivitate. Ar putea dura între 10 şi 20 de ani pentru ca acest lucru să se întâmple - dacă proiectul se va concretiza. 

 „Nu ştiu dacă va funcţiona, dar vom învăţa multe.”

În general proiectele în stil utopic au eşuat. Google a încercat să creeze un proiect bazat pe date numit Sidewalk în Toronto care prevedea instalarea de senzori în fiecare casă pentru a regla temperatura (pentru a reduce la minimum consumul de energie), camere şi inteligenţă artificială pentru a analiza traficul. Dar planul a fost respins de oraş din cauza problemelor de confidenţialitate.

Metropola va fi ridicată în deşert după planurile arhitectului danez Bjarke Ingels şi firmei sale Bjarke Ingels Group (BIG) şi se va întinde pe circa 67.000 de hectare. 

Telosa Foto captură

Turnul echităţii

Proiectul ce necesită o finanţare de circa 400 de miliarde de dolari americani este unul ambiţios, fiind conceput ca un oraş inteligent cu arhitectură prietenoasă cu mediul, energie regenerabilă şi sistem de depozitare a apei contra secetei. Design-ul smart de 15 minute e gândit astfel încât fiecare locuitor să poată parcurgă distanţa de acasă până la locul de muncă, şcoală sau facilităţi în acest timp.

În planurile digitale create de Bjarke Ingels se pot vedea clădiri acoperite cu verdeaţă, spaţii deschise generoase şi maşini electrice trecând pe lângă pietoni şi locuitori pe scutere.

Oraşul va avea şi un zgârie-nori denumit simbolic Turnul Echităţii şi descris ca „farul oraşului” pentru că el va fi echipat cu sisteme de depozitare a apei, ferme aeroponice (un mediu de creştere umed (suspendat în aer) şi un acoperiş fotovoltaic care îi permite „să împartă şi să distribuie tot ce produce”.

În prima fază, oraşul va putea găzdui 50.000 de locuitori pe o suprafaţă de peste 600 de hectare, la un cost estimat la circa 25 de miliarde de dolari. Primii rezidenţi vor fi primiţi până în 2030. Oraşul va atinge populaţia-ţintă de 5 milioane în decurs de 40 de ani.

Finanţarea va proveni din „diverse surse”, au spus organizatorii proiectului, între care investitori privaţi, filantropi, subvenţii federale şi de stat.

Miliardarul propune nu doar un design urban inovator, ci o guvernare transparentă în care rezidenţii pot „participa la luarea deciziilor sau stabilirea bugetului”, relatează CNN. De altfel, numele Telosa provine de la conceptul filosofic aristotelian „telos” (scopul ultim al unui lucru/ fiinţe în funcţie de esenţa sa).

În clipul său de prezentare, Lore a descris oraşul imaginat de el ca „cel mai deschis, corect şi incluziv din lume”.

„Oraşele care au fost construite până în prezent de la zero seamănă mai degrabă cu proiecte imobiliare. Nu sunt gândite pornind de la oamenii în centrul lor. Pentru că altminteri te-ai gândi imediat: OK, care este misiunea şi care sunt valorile? Misiunea Telosa este crearea unui viitor mai echitabil şi mai durabil."

Arhitectul danez Bjarke Ingels a explicat că Telosa „personifică mediul de grijă pentru oameni şi mediu al culturii scandinave alături de libertatea şi oportunităţile unei culturi americane”.

Firma danezului are deja la activ proiecte îndrăzneţe printre care o pârtie de schi pe acoperişul unei centrale şi designul sediilor Google din Londra şi California. El a fost angajat de Toyota pentru a realiza planurile unui oraş de 2.000 de locuiori la poalele Muntelui Fiji.