„Suntem un experiment”. Locuitorii din Los Angeles, sub supravegherea pușcașilor marini
0Pentru prima dată după zeci de ani, trupe active ale Marinei Statelor Unite au fost mobilizate pe străzile unui oraș american. Într-un context tensionat, cu proteste izbucnite în urma raidurilor federale împotriva imigranților, sute de militari au fost desfășurați marți în zona metropolitană Los Angeles, într-o acțiune care ridică numeroase semne de întrebare – legale, morale și instituționale, scrie Los Angeles Times.
Oficialii Casei Albe justifică prezența militară prin necesitatea protejării proprietății și personalului federal în fața a ceea ce au numit „violențe și vandalism”. Însă guvernatorul Californiei, primarul orașului și o parte semnificativă a societății civile consideră desfășurarea de forțe drept abuzivă și fără temei legal. „Suntem parte dintr-un experiment pe care nimeni nu l-a cerut”, a declarat primarul Karen Bass.
700 de pușcași marini, fără mandat clar și fără precedent recent
Desfășurarea celor aproximativ 700 de militari din cadrul Marine Corps Air Ground Combat Center din Twentynine Palms, în sudul Californiei, a fost confirmată de Northern Command, care supraveghează trupele aflate pe teritoriul SUA. Potrivit generalului Gregory Guillot, pușcașii marini nu au atribuții de poliție, nu pot face arestări și se află în teren doar pentru protejarea obiectivelor federale. „Nu sunt ofițeri de ordine publică și nu au autoritate de arestare”, a precizat acesta.
Totuși, experți militari și constituționali avertizează că granița între misiuni de protecție și intervenție directă se poate dilua rapid în condiții de criză. „Pușcașii marini sunt instruiți să lupte. Este prima lor competență. Nu sunt antrenați pentru controlul mulțimii sau gestionarea protestelor pașnice”, a declarat Jennifer Kavanagh, analist în domeniul apărării.
Absența unui temei juridic
Mai grav este faptul că această desfășurare de forțe active vine fără o solicitare oficială din partea autorităților statale — un element esențial conform legislației federale. Guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, a calificat acțiunea drept „abuz flagrant de putere” și a intentat un proces împotriva administrației federale, invocând Posse Comitatus Act — o lege din 1878 care interzice folosirea forțelor armate federale în aplicarea legii civile fără o bază legală solidă sau fără invocarea Insurrection Act.
Până în prezent, președintele Trump nu a apelat oficial la acest act, dar semnalele transmise public sugerează o intenție de a continua pe o linie extrem de riscantă. „Dacă se va ajunge la invocarea Insurrection Act, am trecut de o linie roșie majoră”, avertizează Gregory Magarian, profesor de drept constituțional la Universitatea Washington din St. Louis.
O misiune confuză, soldați tineri și risc de escaladare
Conform unui raport recent al Pentagonului, aproape trei sferturi dintre pușcașii marini activi au sub 25 de ani. Media de vârstă este de 24 de ani — un profil demografic care, spun unii analiști, crește vulnerabilitatea în situații tensionate. Deși sunt bine antrenați, inclusiv în tactici de de-escaladare, riscul unui incident major rămâne real într-un oraș care trăiește cu amintirea violentelor revolte din 1992.
„Există o ruptură clară între scopul pentru care acești tineri au fost antrenați — apărarea țării în teatre de operațiuni externe — și ceea ce li se cere acum: să se poziționeze în fața propriilor concetățeni”, a remarcat Kavanagh.
În seara de luni, o coloană de vehicule militare a ajuns, sub escortă, la baza navală din Seal Beach, în comitatul Orange, la sud de Los Angeles. Trupele fac parte din Batalionul 2, Regimentul 7 Infanterie Marină, însă Northern Command a refuzat să ofere detalii despre locațiile exacte unde vor fi desfășurate.
Precedente istorice și neliniștea prezentului
Ultima mobilizare similară a avut loc în 1992, în timpul revoltelor de după achitarea celor patru polițiști implicați în agresarea lui Rodney King. Atunci însă, intervenția trupelor s-a făcut cu solicitarea expresă a guvernatorului și a primarului din Los Angeles. Azi, contextul este radical diferit: acțiunea vine unilateral dinspre Washington, fără susținerea autorităților locale.
„Nu văd nicio justificare legală pentru această desfășurare”, susține Abigail Hall, specialist în dreptul apărării. „Nu suntem în stare de război, Insurrection Act nu a fost invocat. Acesta nu este rolul pușcașilor marini.”
Kori Schake, expert în politici de apărare, avertizează că pericolul real nu este violența în stradă, ci încet, dar sigur, „alunecarea spre autoritarism”: „Mesajele venite de la Casa Albă, de la Pentagon și de la Departamentul pentru Securitate Internă sunt inflamatorii, aproape disprețuitoare la adresa propriului popor. E o retorică periculoasă într-un moment tensionat.”
Ce urmează după California?
Într-un gest ce reconfigurează relația puterii executive cu cetățeanul, administrația Trump deschide posibilitatea celei mai ample desfășurări de forțe militare pe sol american din istoria recentă. Potrivit declarațiilor făcute miercuri de oficiali ai Casei Albe, președintele Donald Trump este pregătit să trimită trupe ale Gărzii Naționale în mai multe orașe americane, dacă protestele declanșate de raidurile anti-imigrație depășesc granițele Los Angelesului, scrie The Washington Post.
Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a declarat în fața Congresului că armata este gata să acționeze „în alte orașe în care forțele de ordine locale sunt amenințate”, indicând astfel o disponibilitate pentru intervenție militară internă fără precedent în ultimele decenii.
În același ton, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a transmis un avertisment fără echivoc: „Mai multă anarhie nu va face decât să întărească determinarea președintelui. Cei care cred că pot copia violențele de la Los Angeles pentru a opri deportările masive se înșală amarnic.”
Spectacolul forței, ca politică de stat
Mesajul administrației vine într-un moment în care retorica prezidențială capătă accente tot mai autoritare. Sâmbătă, Trump urmează să participe la o paradă militară grandioasă la Washington, prilejuită de aniversarea a 250 de ani de la fondarea armatei americane. Evenimentul, mult dorit de președinte, va include tancuri, elicoptere și parașutiști – o demonstrație de forță într-un context de escaladare internă.
„Inamicii Americii au aflat, de-a lungul istoriei, că dacă ameninți poporul american, soldatul american te va urmări, te va zdrobi și te va arunca în uitare”, a proclamat Trump într-un discurs recent la Fort Bragg, în Carolina de Nord.
În declarațiile oficiale, nu se face o distincție clară între protestatarii violenți și cei pașnici – aspect care alarmează analiștii. Întrebată despre dreptul la protest pașnic, Leavitt a răspuns sec: „Desigur că președintele sprijină acest drept”, adăugând că întrebarea este „stupidă”.
Derapaje democratice sau fermitate în fața anarhiei?
Administrația justifică aceste acțiuni prin apeluri la „lege și ordine”, o formulare familiară publicului american încă din epoca Nixon. Însă unii comentatori trag un semnal de alarmă: utilizarea tot mai frecventă a armatei împotriva propriilor cetățeni este o trăsătură a regimurilor autoritare, nu a democrațiilor consolidate, notează WP.
„Acest tip de reacție nu este compatibil cu principiile unei societăți democratice. Într-un regim autoritar, cetățeanul trebuie să se gândească de două ori înainte să protesteze. Aici suntem?”, întreabă retoric profesorul Steven Levitsky, expert în guvernare democratică la Harvard.
„Democrația e sub asediu”
Conflictul deschis între Trump și guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, a devenit simbolic. Președintele a ordonat trimiterea Gărzii Naționale la Los Angeles fără acordul autorităților locale, iar Newsom a reacționat dur: „Acesta e doar începutul. Urmează alte state. Urmează democrația. E sub atac, chiar sub ochii noștri.”
California a deschis deja o acțiune în instanță pentru a bloca desfășurarea trupelor, într-un nou episod din bătălia juridico-politică dintre statul progresist și administrația federală.
Între timp, și alte state se pregătesc pentru proteste masive. Philadelphia, Chicago și San Francisco figurează pe harta manifestațiilor planificate pentru weekend, în cadrul unei campanii naționale numite „No Kings Day” – o aluzie clară la ceea ce activiștii percep ca fiind deriva autoritară a liderului de la Casa Albă.
Națiunea, din nou divizată
Un sondaj realizat de Washington Post și George Mason University indică o polarizare accentuată. Alegătorii republicani susțin covârșitor decizia președintelui de a trimite Garda Națională în Los Angeles. Democratii se opun în majoritate, în timp ce independenții și majoritatea californienilor se arată rezervați sau dezaprobă măsura.
Senatorul Dick Durbin, democrat din Illinois, a avertizat asupra riscurilor unei astfel de decizii luate „ca o simplă formalitate”: „Folosirea armatei pentru a aplica legi civile nu este un lucru obișnuit într-o democrație funcțională.”
Trump nu exclude invocarea Insurrection Act, o lege rar utilizată care permite președintelui să desfășoare trupe pe teritoriul american în cazuri excepționale. Faptul că se vorbește deschis despre acest scenariu este, în sine, un semnal de alarmă pentru societatea civilă, avertizează specialiștii.
Se încarcă comentariile...
