Sunt Statele Unite principala piedică în calea unor măsuri internaţionale împotriva încălzirii globale?
0
În ciuda promisiunii făcute în prima sa conferinţă de presă de după alegeri, preşedintele Barack Obama nu s-a arătat interesat de semnarea unui tratat prin care să ia măsuri în privinţa reducerii emisiilor de carbon şi prin care să acorde fonduri ţărilor în curs de dezvoltare, ca să-şi micşoreze propriile emisii.
Potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie, emisiile de carbon din SUA au scăzut cu 7,7% începând din 2006, adică cea mai mare reducere dintre toate ţările şi regiunile, scrie „Foreign Policy“.
Motivele pentru această scădere pot avea de-a face chiar cu schimbările climatice (iernile mai călduroase înseamnă un consum mai mic de păcură) şi cu politica la nivel de stat şi regional.
Occidentul a reuşit, în mare parte, să scadă rata emisiilor, dar nu se poate spune acelaşi lucru despre ţările în curs de dezvoltare. Anul trecut, emisiile din India au crescut cu 8,7%, iar cele din China au crescut cu 9,3%, ceea ce transformă ţara în principala sursa de emisii de carbon din lume, urmată de Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană şi India.
Măsurile care duc la scăderea emisiilor de carbon reprezintă un pericol pentru creşterea economică a ţărilor în curs de dezvoltare şi de aceea ţări precum China nu sunt pregătite să acţioneze. Adevăratul eşec al politicilor americane a fost provocat de măsurile mult prea timide şi de faptul că acestea nu au acţionat astfel încât să convingă şi alte naţiuni să ia decizii dificile pentru bunăstarea omenirii.
Singura modalitate prin care Washingtonul ar putea convinge alte guverne să adopte o strategie de neproliferare a armelor nucleare, prin reducerea propriilor rezerve, scrie „Foreign Policy“. O astfel de politică a lui Obama ar putea demonstra Chinei, Indiei şi altor ţări, prin acţiuni hotărâte care să rezolve problema emisiilor de carbon, că acestea nu influenţează în mod negativ economia ţării. Astfel, China şi India pot fi convinse să adopte noi tehnologii.
Potrivit expertului în climă al Consiliului pentru Relaţii Internaţionale, Michael Levi, SUA trebuie să mărească preţul combustibililor fosili, printr-o „taxă pe carbon“, astfel încât eficienţa energetică şi combustibilul alternativ să devină mai atractivi pentru a permite investiţiile în tehnologii noi. Asta este ceea ce susţinătorii dezamăgiţi ai lui Obama au crezut că va face liderul pe care l-au ales în primul mandat şi îl îndeamnă să facă acum.
În conferinţa de presă de după alegeri, Obama a insistat că va găsi soluţii referitoare la schimbările climatice, cu care ambele partide politice să fie de acord.
„Toate aceste calcule politice prudente sunt în regulă atunci când îţi permiţi să dai greş, dar, din păcate, noi nu ne permitem să greşim. Temperaturile la nivel global au crescut cu 0,7 grade Celsius, iar atunci când această creştere va ajunge la două grade Celsius, vom avea parte de secete, pădurile vor lua foc, producţia mâncării va scădea, iar zonele de coastă vor fi inundate. Conform lui Faith Birol, economistul şef al Agenţiei Internaţionale de Energie, suntem foarte aproape de a atinge acel prag de două grade. Situaţia este foarte gravă“, comentează Traub.
O soluţie ar fi ca Obama să investească, să propună ca SUA să construiască o „reţea inteligentă“, care să îmbunătăţească radical eficienţa distribuţiei de energie electrică. El poate argumenta pentru investiţii la scară largă în cercetarea şi dezvoltarea de noi surse de energie şi tehnologii de construcţie eficiente din punct de vedere energetic.
Ţările în curs de dezvoltare au făcut deja investiţii majore pentru a reduce poluarea, pentru a opri defrişările, dar, din păcate, aceste măsuri sunt prea modeste. În acest caz, mai presus de toate, Statele Unite pot servi ca un model demn de urmat: cel mai mare consumator de carbon din lume arată calea spre un viitor al emisiilor reduse.
Încălzirea globală este în cele din urmă, o realitate. Trei sferturi din americani cred în încălzirea globală şi mai mult de jumătate consideră că oamenii o provoacă şi doresc să vadă un preşedinte american care ia măsuri.