Lumea așteaptă cu sufletul la gură anunțul lui Trump din 2 aprilie, „ziua eliberării”. La ce să ne așteptăm și ce urmează
0Lumea așteaptă îngrijorată anunțul președintelui Donald Trump care a spus că va aplica tarife drastice importurilor din SUA începând de miercuri, 2 aprilie, pe care a numit-o „ziua eliberării”. Dar dacă partenerii comerciali ai SUA decid să riposteze prin contramăsuri reciproce, un război comercial global va ridica inflația și va încetini creșterea, avertizează experții.
Nimeni nu este sigur ce se va întâmpla în continuare. Ce cifră va alege Trump pentru noua sa serie de tarife? Zece procente? Douăzeci la sută? Sau 25% taxa pe care a aplicat-o importurilor de oțel, aluminiu și automobile?
De asemenea, rămân semne de întrebare dacă Trump va aplica un tarif universal sau dacă va percepe majorări individuale pentru țările care ar putea face obiectul negocierii – așa-numita abordare „tarif reciproc”.
Anunțurile comerciale reciproce ale lui Trump din februarie au neliniștit piețele, investitorii încercând să evalueze dacă tarifele sale vor rămâne sau sunt o tactică de negociere pentru a obține venituri și concesii de la partenerii economici.
Consilierii de la Casa Albă au elaborat o propunere de impunere a unor tarife de aproximativ 20 % la majoritatea importurilor în Statele Unite, au declarat trei persoane familiarizate cu această chestiune, în timp ce președintele Donald Trump face presiuni pentru cea mai agresivă revizuire a sistemului economic global din ultimele decenii, scrie The Washington Post.
Dacă va fi pus în aplicare, planul va trimite probabil unde de șoc pe piața bursieră și în economia mondială. Presupunând că tarifele permanente ar intra în vigoare în trimestrul curent și ar declanșa represalii puternice din partea partenerilor comerciali ai SUA, economia ar intra aproape imediat într-o recesiune care ar dura mai mult de un an, trimițând rata șomajului peste 7%, potrivit lui Mark Zandi, economist șef la Moody's, care a descris rezultatele ca fiind cel mai rău scenariu.
Ce va fi anunțat pe 2 aprilie?
Anunțul făcut de Donald Trump cu privire la tarifele din 2 aprilie este cel mai recent dintr-o serie de salve comerciale lansate de președintele american de la revenirea sa la Casa Albă în ianuarie.
Deși detaliile privind planurile comerciale ale lui Trump pentru „ziua eliberării” rămân neclare, administrația sa s-a angajat să impună țărilor taxe egale cu tarifele și barierele comerciale netarifare, cum ar fi subvențiile, pe care le impun exporturilor americane.
Trump a declarat că tarifele sale, care vor fi anunțate în curând, se vor aplica „tuturor țărilor”, spulberând speranțele că vor fi vizate doar economiile cu cele mai mari dezechilibre comerciale față de SUA.
Dar dacă tarifele sunt supuse negocierii și pot fi reduse în timp, va rămâne o marjă de manevră pentru taxele comerciale ale diferitelor țări.
Dar, pe fondul acestei incertitudini, mesajul general al lui Trump a rămas constant: el a acuzat mult timp alte țări că exploatează SUA în domeniul comerțului, prezentându-și agenda protecționistă ca fiind necesară pentru a revigora producția internă și pentru a relocaliza locurile de muncă din SUA. De asemenea, el dorește să utilizeze tarifele pentru a finanța viitoarele reduceri de impozite.
Care dintre tarifele lui Trump urmează să intre în vigoare?
În plus față de tarifele radicale de mâine, alte măsuri - inclusiv un tarif de 25 % pentru Canada și Mexic și o taxă de 25 % pentru toate importurile de automobile - urmează să intre în vigoare la 2 aprilie.
Alte taxe sunt deja în vigoare de luni de zile. La 3 februarie, administrația Trump a impus un tarif suplimentar de 10 % pentru toate bunurile din China, pe lângă diferitele tarife percepute în timpul administrației Biden și al primei administrații Trump. Apoi, la 5 martie, Trump a dublat rata tarifului pentru importurile din China la 20 %.
În altă ordine de idei, la 11 martie, Trump a introdus o taxă de 25 % asupra tuturor importurilor de oțel și aluminiu.
În urma majorării prețurilor la oțel și aluminiu de către Trump la 11 martie, Canada - cel mai mare furnizor străin al SUA de metale industriale - a anunțat tarife de retorsiune de 25% în valoare de 29,8 miliarde de dolari canadieni (20,7 miliarde de dolari SUA).
Cum se pregătesc țările?
Partenerii comerciali ai SUA au început deja să reacționeze la tarifele impuse de Trump, accentuând un război comercial în spirală.
Premierul canadian Mark Carney a descris măsurile lui Trump drept un „atac direct” asupra lucrătorilor canadieni.
„Vom combate tarifele americane prin acțiuni comerciale de retorsiune proprii, care vor avea un impact maxim în Statele Unite și un impact minim aici, în Canada”, a declarat Carney.
În mod similar, Comisia Europeană a declarat că va impune tarife compensatorii pentru bunuri americane în valoare de până la 26 de miliarde de euro (28 de miliarde de dolari) după anunțul din 11 martie.
La rândul său, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că tarifele ar fi „rele pentru întreprinderi” și „mai rele pentru consumatori”.
„UE va continua să caute soluții negociate, protejându-și în același timp interesele economice”, a declarat von der Leyen într-o postare pe X pe 26 martie.
Premierul japonez Shigeru Ishiba a declarat că guvernul său va lua în considerare „măsuri adecvate” ca răspuns la tarife.
Henry Gao, expert în comerțul chinez la Singapore Management University, a declarat pentru Al Jazeera că „în timp ce unele țări, cum ar fi China, ar putea răspunde cu măsuri tit-for-tat (lovitură pentru lovitură), majoritatea vor căuta probabil acorduri bilaterale cu SUA”.
Ca atare, Gao a anticipat că „situația [economică globală] ar trebui să se stabilizeze în aproximativ o lună... Cu toate acestea, dacă se prelungește dincolo de aceasta, ar putea perturba grav economia globală, ducând potențial la o recesiune globală”.
Vor afecta taxele economia SUA?
În timp ce Trump și-a prezentat planurile comerciale drept un avantaj pentru SUA, politicile sale au provocat avertismente din partea economiștilor și a oamenilor de afaceri cu privire la prețurile de consum din SUA. Aproximativ jumătate din toate bunurile de consum din SUA provin din străinătate.
În ceea ce privește automobilele, de exemplu, președintele și directorul general al Autos Drive America, Jennifer Safavian, a declarat că „tarifele impuse astăzi vor face mai costisitoare producția și vânzarea de automobile în Statele Unite, ceea ce va duce în cele din urmă la creșterea prețurilor”.
Economiștii se tem că adăugarea de tarife la bunurile importate va crește inflația, deoarece importatorii transferă costurile către consumatori. Datele publicate vinerea trecută au arătat că sentimentul consumatorilor din SUA a scăzut brusc în martie, ajungând la cel mai scăzut nivel din 2021.
Dar președintele Donald Trump se pregătește să pună în joc succesul celui de-al doilea mandat, economia și finanțele personale a milioane de americani, mizând pe convingerea sa adânc înrădăcinată că taxele vamale îi vor readuce Statelor Unite prosperitatea și independența de altădată.
La Trump, nimic nu e sigur până nu se întâmplă. Ordine ferme – mai ales în comerț – sunt anulate la fel de repede cum sunt date.
Ar fi cea mai dură măsură pe care a luat-o pentru a „transforma” sistemul comercial global, iar efectele ei vor ajunge, în cele din urmă, în portofelul fiecărui cetățean. Prețurile vor crește într-un moment în care bugetele familiilor sunt deja strânse. Însă Trump le cere americanilor să aibă răbdare: sacrificiul de acum va fi răsplătit peste ani.
Până atunci, însă, consecințele sunt deja vizibile: războiul comercial al președintelui a șters trilioane de dolari de pe piețele financiare – doar vineri, Dow Jones a pierdut 700 de puncte – și a alimentat temerile unei recesiuni, pe măsură ce încrederea consumatorilor scade. Politica externă a lui Trump a și izolat SUA de aliați, destabilizând sistemul occidental de alianțe.
Iar acum, pe măsură ce se apropie termenul-limită de miercuri, Trump subminează și mai mult încrederea pe care se sprijină stabilitatea economică. Unele industrii sau țări ar putea fi scutite de noile taxe, sugerează el, într-o contradicție care lasă piața în derivă.
„Nu-mi pasă dacă cresc prețurile”
Trump susține că, prin taxarea importurilor, va forța companiile să mute fabricile și lanțurile de aprovizionare în SUA, recreeând locuri de muncă și reanimând regiuni sărăcite de globalizare.
Dar există un cost: prețurile vor exploda pentru consumatorii epuizați de cheltuielile mari. Și nici nu e sigur că firmele se vor întoarce în SUA – o astfel de relocare ar dura ani, probabil dincolo de mandatul lui Trump.
Dacă va duce planul până la capăt, președintele își asumă un risc politic enorm. Dar el pare nepăsător. Sâmbătă, într-un interviu la NBC News, miliardarul care conduce un cabinet de miliardari și milionari a spus că „nu-i pasă” dacă taxele pe mașini străine vor crește prețurile.
„Oamenii vor cumpăra mașini americane”, a declarat Trump, cu o nonșalanță care poate enerva electoratul său. Mai ales acum, când republicanii se tem de impactul unei economii încetinite – și alegerile parțiale din Florida, din această săptămână, ar putea umili partidul.
Mașini mai scumpe, locuri de muncă în pericol
Președintele ignoră și complexitatea noilor taxe auto de 25%. Procesele de fabricație sunt atât de integrate cu Mexic și Canada, încât majoritatea mașinilor asamblate în SUA vor deveni mai scumpe.
Teoretic, o mașină „100% americană” ar putea evita taxele, dar costurile de producție și investițiile necesare vor fi transferate consumatorilor. Iar până atunci, prețurile vor fi cu mii de dolari mai mari – iar industria auto ar putea concedia mii de angajați.
„Am fost jefuiți de ani de zile”
Credința lui Trump în puterea aproape mistică a taxelor vamale vine din viziunea sa asupra lumii: învingători și pierzători. El e convins că SUA a fost „fraierită” ani la rând de puterile europene și asiatice care își protejau industriile.
„Le vom cere țărilor să plătească pentru că au făcut afaceri în țara noastră, ne-au luat locurile de muncă, bogăția… Au luat atât de multe”, a spus Trump jurnaliștilor săptămâna trecută.
Dar istoria arată altceva: mulți economisti consideră că protecționismul a adus mari suferințe în Marea Criză din anii ’30, iar după Al Doilea Război Mondial, comerțul global s-a deschis treptat.
Trump respinge consensul economic conform căruia taxele vamale cresc prețurile. Și asta într-un moment delicat: după ani de pandemie, americanii nu-și permit scumpirile la bunurile esențiale. Inflația a scăzut, dar nivelul de trai nu s-a întors la cel din urmă cu cinci ani.
O ambiție nobilă, dar riscantă
Obiectivul lui Trump de a reda speranță zonelor lovite de dezindustrializare e lăudabil. Globalizarea a distrus comunități întregi, alimentând criza opioidelor și lăsând în urmă orașe fantomă.
Dar metoda aleasă de președinte e riscantă. Furia din „centura ruginită” l-a propulsat la putere, dar acum, jocul său cu taxele vamale ar putea să-i coste scump – politic și economic.
Se încarcă comentariile...
