Lecţiile războiului din Afganistan. Cine a câştigat de pe urma celor două decenii de conflict?

Solda'i americani în Afganistan

Armata SUA a cheltuit 14 mii de miliarde de dolari în timpul celor două decenii de război în Afganistan, iar de cea mai mare parte din aceşti bani au beneficiat marii producători de arme şi contractori.

La patru luni după ce ultimele trupe americane au părăsit Afganistanul, SUA evaluează lecţiile pe care trebuie să le înveţe după această campanie militară. Printre acestea, spun unii oficiali şi grupuri de supraveghere, se numără dependenţa de contractori pe câmpul de luptă şi modul în care aceasta se adaugă la costurile purtării războiului, scrie „The Wall Street Journal“.

Externalizarea militară a dus la creşterea cheltuielilor

De la atacurile din 11 septembrie 2001, externalizarea militară a contribuit la creşterea cheltuielilor Pentagonului la 14 mii de miliarde de dolari, creând oportunităţi de profit pe măsură ce războaiele din Afganistan şi Irak se prelungeau.

Aproape jumătate din această sumă a mers către contractori, cinci companii de apărare — Lockheed Martin Corp., Boeing Co., General Dynamics Corp., Raytheon Technologies Corp. şi Northrop Grumman Corp. — luând partea leului, 2,1 mii de  miliarde de dolari, pentru arme, provizii şi alte servicii, conform Costs of War Project al Universităţii Brown, un grup de cercetători şi experţi în drept care îşi propune să atragă atenţia asupra a ceea ce numeşte impactul ascuns al armatei Americii.

O multitudine de companii mai mici au făcut, de asemenea, miliarde de dolari, inclusiv prin instruirea ofiţerilor de poliţie afgani, construirea de drumuri, înfiinţarea de şcoli şi asigurarea de măsuri de securitate diplomaţilor occidentali.

În ultimele două decenii, atât administraţia republicană, cât şi cea democrată au văzut în folosirea contractorilor o modalitate de a menţine scăzut numărul de soldaţi şi numărul de victime în rândul armatelor, au spus foşti şi actuali oficiali. 

Sumele mari de bani cheltuite pentru susţinerea războiului şi pentru reconstruirea Afganistanului, după ani de conflict, au pus la încercare capacitatea guvernului SUA de a verifica contractanţii şi de a se asigura că banii au fost cheltuiţi cum trebuie.

Risipă şi fraudă

Inspectoratul General Special al SUA pentru Reconstrucţia Afganistanului, creat pentru a monitoriza cheltuielile de aproape 150 de miliarde de dolari pentru reconstrucţia ţării, a catalogat în sute de rapoarte risipa şi, uneori, frauda. Un sondaj publicat de acest organism la începutul anului 2021 a constatat că, din proiectele de 7,8 miliarde de dolari  examinate de inspectorii săi, doar 1,2 miliarde de dolari, sau 15%, au fost cheltuite conform aşteptărilor pentru noi drumuri, spitale, poduri şi fabrici. Cel puţin 2,4 miliarde de dolari, potrivit raportului, au fost cheltuiţi pentru avioane militare, birouri de poliţie, programe agricole şi alte proiecte de dezvoltare care au fost abandonate, distruse sau utilizate în alte scopuri. 

6 milioane de dolari pe 9 capre italiene

Pentagonul a cheltuit 6 milioane de dolari pentru un proiect care a importat nouă capre italiene pentru a stimula piaţa de caşmir din Afganistan. Proiectul nu şi-a atins scopul.  Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională a dat 270 de milioane de dolari unei companii pentru a construi aproximativ 2000 de kilometri de drum cu pietriş în Afganistan. USAID a declarat că a anulat proiectul după ce compania a construit 161 de kilometri de drum în trei ani de lucrări care au provocat moartea a peste 125 de oameni în atacurile insurgenţilor, notează WSJ.

Maiorul Rob Lodewick, un purtător de cuvânt al Pentagonului, a apreciat „sprijinul dedicat oferit de miile de contractori misiunilor militare americane în Afganistan”.

John Sopko, inspectorul general special pentru reconstrucţia Afganistanului din 2012, care a documentat de ani de zile eşecurile contractorilor, a spus că mulţi dintre ei făceau tot posibilul pentru a îndeplini cerinţele impuse de factorii de decizie care au luat decizii proaste.

„Este atât de uşor să spui că toţi antreprenorii sunt escroci sau profitori de război”, spune Sopko. „Faptul că unii dintre ei au făcut mulţi bani – acesta este sistemul capitalist.”

Practică istorică

Folosirea contractorilor militari este o practică veche în SUA,  se întinde până la Războiul Revoluţionar, când armata continentală se baza pe firme private pentru a furniza provizii şi chiar pentru a efectua raiduri asupra navelor. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, pentru fiecare şapte membri activi ai armatei , un contractant a pus umărul la efortul de război, potrivit Biroului de Buget al Congresului.

Mai recent, practica a luat amploare în anii 1990, în timpul Războiului din Golf. Apoi, decizia de după 11 septembrie de a porni un război global împotriva terorismului  a luat Pentagonul din scurt, venind după o reducere a armatei americane de după Războiul Rece.

În 2008, SUA aveau 187.900 de soldaţi în Afganistan şi Irak, punctul de vârf al desfăşurării SUA, şi 203.660 de personal contractant. Raportul dintre antreprenori şi trupe a crescut. Când preşedintele Barack Obama a ordonat majorităţii trupelor americane să părăsească Afganistanul la sfârşitul celui de-al doilea mandat, peste 26.000 de contractori se aflau în Afganistan, comparativ cu 9.800 de soldaţi.

Când preşedintele Donald Trump a părăsit Casa Albă, în 2020, 18.000 de antreprenori au rămas în Afganistan, împreună cu 2.500 de militari.

Camuflarea costurilor războiului

Dependenţa de contractori a dus la creşterea „economiei camo”, prin care guvernul SUA camuflează costurile războiului care ar putea reduce sprijinul public pentru acesta, spune Heidi Peltier, manager de program la Costs of War Project, citat de „The Wall Street Journal“.