Fost șef al CIA: Lipsa de încredere a lui Trump în propriii șefi ai serviciilor de informații este „foarte înfricoșătoare”
0Fostul director al CIA Leon Panetta avertizează că lumea e mai periculoasă decât credem. Și că această precaritate globală nu vine doar dinspre dușmani tradiționali – China, Rusia, Coreea de Nord ori Iran –, ci și dinspre lipsa unei busole clare în liderii care ar trebui, teoretic, să gestioneze criza.

Atunci când un președinte al Statelor Unite își declară deschis neîncrederea în propria comunitate de informații – și o face exact în momente în care decide să lanseze atacuri militare – lumea întreagă ar trebui să fie neliniștită, spune fostul șef al CIA. Nu e doar o problemă de orgoliu instituțional, ci una de logică și responsabilitate. Dacă nu te bazezi pe analiza propriilor experți, atunci pe ce îți întemeiezi deciziile? Pe intuiție? Pe tweet-uri?
„Este un moment extrem de periculos atunci când președintele SUA afirmă că evaluările serviciilor de informații sunt greșite și refuză să le creadă”, a declarat Panetta într-un interviu pentru The i Paper. „Aceasta nu doar că subminează munca profesioniștilor din domeniu, ci și destabilizează procesul decizional de la vârful statului.”
Trump a respins public concluziile agențiilor de informații americane, care susțin că Iranul nu lucrează activ la dezvoltarea unei arme nucleare. Această atitudine a dus la o escaladare riscantă: la doar o zi după ce a respins rapoartele oficiale, administrația americană a ordonat bombardarea unor obiective-cheie ale programului nuclear iranian.
Panetta avertizează că, atunci când liderul politic ignoră datele validate de comunitatea de informații, orice decizie devine arbitrară – „o perspectivă de-a dreptul înfricoșătoare”.
Un precedent periculos pentru NATO
Mai grav este că această ruptură dintre Casa Albă și serviciile secrete are ecouri dincolo de granițele SUA. Panetta sugerează că aliații ar trebui să se pregătească pentru un partener american tot mai impredictibil.
„Alianța transatlantică este deja testată de atitudinea ambivalentă a lui Trump față de Articolul 5 – clauza de apărare reciprocă. Faptul că președintele SUA nu oferă certitudinea sprijinului în cazul unui atac afectează serios încrederea în NATO, în special în fața unei Rusii tot mai agresive”, spune fostul șef al CIA.
În viziunea lui Panetta, dacă Europa dorește să rămână relevantă din punct de vedere militar, va trebui să investească mai mult, dar și să își construiască propriile mecanisme de anticipare și reacție, în absența unui leadership american constant.
Panetta, care nu e un neofit în ale puterii – fost șef de cabinet al lui Bill Clinton, fost secretar al Apărării în administrația Obama –, observă cu o doză amară că America a devenit imprevizibilă chiar pentru propriii săi aliați. Iar într-o vreme în care se tot discută dacă NATO va mai fi sau nu un scut real în fața ambițiilor Rusiei, o asemenea imprevizibilitate e tot ce nu-ți dorești.
Ce-l irită cel mai mult pe fostul șef al CIA este maniera în care Trump a respins public o evaluare a propriei agenții privind programul nuclear iranian – evaluare care spunea că Iranul nu a luat decizia de a construi arma nucleară. Iar dacă serviciile americane susțin asta de ani buni, cu o consecvență mai rar întâlnită, Trump a spus, sec: „Comunitatea mea de informații greșește.” A doua zi, bombardierele americane atacau instalațiile de îmbogățire a uraniului din Iran. Când opinia devine politică externă, lumea se zguduie.
Dar poate cel mai neliniștitor lucru rămâne această distanțare crescândă între lider și aparatul de stat – între cel care decide și cei care ar trebui să-i furnizeze realitatea. Panetta observă, pe bună dreptate, că astfel de gesturi demolează nu doar moralul profesioniștilor din intelligence, ci și temelia însăși a procesului decizional: fără încredere în informație, ce mai rămâne? Poate doar impulsul, orgoliul, populismul de moment.
Într-un colț al interviului, Panetta – astăzi gazdă a unui podcast de politică externă, alături de un fost șef al MI6 – laudă abordarea britanică, mai ales prudența lui Keir Starmer în conflictul Israel-Iran. La polul opus, nu poate ignora faptul că Trump, chiar și din afara Casei Albe, continuă să ridice semne de întrebare privind angajamentul SUA față de NATO.